Fumatul la femei – de la „torța libertății” la cea mai riscantă alegere pentru sănătate
„Femeile care fumează țigări au devenit o amenințare în această țară”, avertiza un articol din New York Times în 1901, iar în 1904, un ofițer de poliție oprea o mașină pe Fifth Avenue pentru că o femeie fuma înăuntru.
La începutul secolului al XX-lea, se credea că doar femeile de moravuri ușoare fumează în public. Fumatul era văzut ca un obicei corupt și nepotrivit pentru femei, iar unele grupuri de femei au și luptat împotriva acestui obicei: Liga Internațională a Tutunului a făcut lobby pentru ca realizatorii de film să nu mai pună femei care fumează țigări în filme, decât dacă au un caracter „discreditabil”.
Țigara, simbol al luptei feministe
Cu toate acestea, în timpul Primului Război Mondial, când femeile au luat slujba bărbaților plecați la război, au început să fumeze, deși gestul încă era considerat tabu. De altfel, fumatul a fost considerat multă vreme un domeniu masculin. Dar companiile de tutun au vrut să schimbe acest punct de vedere când industria a înțeles că femeile reprezintă mai mult de jumătate din populația lumii. Cu timpul, cercetările aveau să demonstreze că fumatul prezintă un risc serios de deces prematur și îmbolnăvire pentru femei, dar din păcate aceste efecte aveau să se facă simțite mult mai târziu.
Așa se face că, în 1928, Edward Bernays, părintele relațiilor publice moderne, a fost contractat să încurajeze femeile să fumeze. Cu ajutorul psihanalistului A.A. Brill, el a decis să se folosească tocmai de tabuul social împotriva femeilor care fumează în public. „Astăzi, emanciparea a suprimat multe dintre dorințele feminine. Mai multe femei fac acum aceeași muncă precum bărbații. Țigările, care sunt echivalate cu bărbații, devin torțe ale libertății” spunea Brill.
„Torțele libertății” a fost expresia folosită pentru a încuraja fumatul la femei prin exploatarea aspirațiilor la o viață mai bună în timpul feminismului din primul val. Bernays a folosit unghiul egalității și a convins un număr de femei rafinate, inclusiv pe propria sa secretară, să mărșăluiască în parada de Paște din 1929 pe Fifth Avenue și să-și aprindă țigări ca un suprem gest eliberator.
O femeie declara că i-a venit această idee atunci când un bărbat de pe stradă i-a cerut să-și stingă țigara pentru că îl jena. Presa a înghițit imediat explicația. Trimiterile au apărut a doua zi, pe pagina întâi, iar în decurs de un an a devenit acceptabil ca femeia să fumeze afară.
Bomba cu efect întârziat - pericolele reale din spatele fumatului
Țintirea lor în publicitatea pentru tutun a dus la rate mai mari de fumat în rândul femeilor. În 1923, femeile cumpărau doar 5% din țigările vândute; în 1929, acest procent a crescut la 12%, în 1935 la 18,1% și a atins un vârf în 1965 la 33,3% care a rămas la acest nivel până în 1977. De altfel, istoria confirmă o creștere a fumatului la femei în anii 1970.
Anual, fumatul ucide aproximativ 202.000 de femei în SUA. În 1987, cancerul pulmonar a depășit cancerul de sân ca principală cauză de deces prin cancer în rândul femeilor, iar din 1959 până în 2010, riscul de a dezvolta cancer pulmonar a crescut de zece ori la femei. Fumatul este direct responsabil pentru 80% din decesele prin cancer pulmonar la femeile din SUA în fiecare an. Femeile care fumează au, de asemenea, un risc crescut de a dezvolta cancer de cavitate bucală, faringe, laringe (cutie vocală), esofag, pancreas, rinichi, vezică urinară și col uterin. De asemenea, își dublează riscul de a dezvolta boli coronariene.
De asemenea, femeile care fumează au de aproape 22 de ori un risc mai mare să moară din cauza bolii pulmonare obstructive cronice, care include emfizem și bronșită cronică, comparativ cu femeile care nu au fumat niciodată.
Femeile aflate în postmenopauză care fumează au o densitate osoasă mai mică decât femeile care nu au fumat niciodată. Cele care fumează au un risc crescut de fractură de șold în comparație cu cele care nu fumează niciodată, iar fumatul de țigară provoacă și încrețirea pielii care ar putea face fumătorii să pară prematur mai în vârstă.
Nevoia de informare corectă
Pe măsură ce descoperim modalități mai bune de a face lucrurile, măsurile de siguranță și inovațiile sunt țesute în viața de zi cu zi pentru a ne proteja. Exemple precum centurile de siguranță, frânele cu disc și căștile etc. demonstrează impactul pozitiv pe care aceste măsuri de reducere a riscurilor îl pot avea asupra societății.
Cel mai bun lucru pe care îl poate face un fumător adult este să renunțe la tutun și la nicotină, dar realitatea este că 9 din 10 nu o fac. Pentru acești oameni, alternativele fără fumat sunt mai bune decât a continua să fumeze. Îndepărtarea fumătorilor de țigări ar trebui să fie prioritatea tuturor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
