Furnicile se amputează între ele pentru a-și salva viața (studiu)
Un nou studiu relevă un comportament surprinzător și sofisticat al furnicilor-tâmplar din Florida (Camponotus floridanus), care își amputează membrele rănite ale colegilor pentru a le îmbunătăți șansele de supraviețuire.
Conform cercetărilor conduse de entomologul Erik Frank de la Universitatea Wurzburg din Germania, și publicate marți în revista Current Biology, această practică a fost documentată pentru prima dată la animale non-umane.
Furnicile-tâmplar, o specie brun-roșcată care trăiește în regiunile sud-estice ale Statelor Unite, au fost observate în timp ce îngrijeau rănile colegilor de mușuroi. Acestea fie curățau rana cu ajutorul organelor bucale, fie amputeau membrul rănit prin mușcare, în funcție de localizarea rănii. Dacă rana era situată mai sus pe picior, furnicile procedau la amputare, iar dacă era mai jos, evitau această intervenție.
"În acest studiu, descriem pentru prima dată felul în care animale non-umane practică amputații asupra altor indivizi pentru a le salva viața", a declarat Erik Frank.
Aceste furnici trăiesc în mușuroaie construite în lemn putrezit și își apără viguros colonia împotriva coloniilor rivale. În timpul luptelor sau al altor activități, furnicile suferă frecvent leziuni la picioare. Cercetătorii au studiat leziunile la nivelul femurului și tibiei, observând cum furnicile își tratează colegii răniți în condiții de laborator.
Leziunile mai sus pe picior au un flux hemolimfatic mai lent, permițând amputații rapide și eficiente, cu o rată de supraviețuire de aproximativ 90-95%. În schimb, leziunile mai jos pe picior au un flux hemolimfatic crescut, făcând amputațiile inutile și ducând la o rată de supraviețuire de aproximativ 75% pentru rănile curățate și doar 15% pentru cele neîngrijite.
Furnicile își curăță mai întâi rana, aplicând probabil secreții din glandele bucale și aspirând hemolimfa murdară. Procesul de amputare poate dura între 40 de minute și trei ore, fiind realizat prin mușcături constante la nivelul articulației. După amputare, furnicile rămân pe deplin funcționale, chiar și cu un membru lipsă.
Furnicile lucrătoare, toate fiind femele, sunt cele care manifestă acest comportament. Masculii joacă un rol minor în colonii, împerechindu-se o singură dată cu regina înainte de a muri.
"Există un motiv evolutiv foarte simplu pentru a explica îngrijirea răniților", a explicat Erik Frank. "Acest lucru economisește resurse. Dacă pot reabilita o lucrătoare cu un efort relativ mic, care va deveni apoi din nou un membru activ și productiv al coloniei, atunci acest efort are o valoare mare. În același timp, dacă un individ este prea grav rănit, furnicile nu vor avea grijă de el, ci îl vor lăsa să moară."
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
