La mijlocul lunii iunie, Capitala a fost lovită de o furtună cum rar se vede. Ploaie torenţială, grindină de dimensiuni medii şi mari, furtună şi două avertizări RO-Alert în decursul a 30 de minute.
Mai multe zone din capitală au fost afectate. Străzi inundate, copaci căzuţi, maşini cu parbrizul spart din cauza grindinei. Florinela Georgescu, director în cadrul ANM, a explicat ce rol a avut Bucureştiul în formarea acestei furtuni.
"Trebuie să ne gândim că Bucureştiul, după un şir lung de zile cu temperaturi foarte ridicate, când începe noaptea, e ca o plită încinsă. Deci în orice noapte, în mod normal, temperatura scade. Doar că ele jos întâlnesc această plită, betonul, oraşul în sine. Oraşul este o insulă de căldură. Această plită încinsă a făcut ca, în momentul în care venea frontul de aer mai rece, norii care se tot dezvoltau şi veneau încărcaţi cu umezeală ca să genereze ploaie, să se genereze nişte curenţi verticali extrem de intenşi, de activi, de potenţi, care au reuşit să ajungă foarte sus în norii de furtună. Acolo, curenţii au o dinamică deosebită. Şi aceşti curenţi foarte calzi au făcut să se genereze grindina de mari dimensiuni.
Deci trei lucruri importante au caracterizat furtuna de pe toată partea de sud a ţării, dar mai ales din zona Capitalei, de la mijlocul lunii iunie: episoadele cu vijelie, intensificările vântului generate de contrastul termic, precipitaţiile foarte puternice generate iar de contrastul termic, şi grindina de dimensiuni medii şi mari a cărei formare a fost favorizată de acei curenţi.
Pentru Bucureşti, grindina, acolo unde a fost, a fost impresionantă. Şi cantitatea de apă a fost mare, grindina a avut în unele cartiere dimensiuni deosebite sau a fost în cantitate mai mare. A fost o furtună cum nu se întâmplă multe într-un sezon. Noi urmăream furtuna în desfăşurarea ei. Era evident la un moment dat că, odată intrată în judeţul Ilfov, se va îndrepta spre Bucureşti. A fost o perioadă relativ scurtă de timp în care părea că va aborda mai degrabă partea de vest şi de nord a oraşului, dar foarte rapid dinspre Bulgaria s-a dezvoltat peste judeţul Giurgiu un al doilea front de furtună, care s-a unit cu primul. Nu mai urmăream două furtuni. Oraşul, plita aceea încinsă, şi-a făcut din plin datoria şi atunci a devenit evident că situaţia este de cod roşu", a declarat Florinela Georgescu.
CITEŞTE ŞI Furtuna a făcut dezastru în Bucureşti şi Ilfov. ISUBIF prezintă bilanțul intervențiilor / Foto
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News