Gabriel Ispas: Remunerația profesorilor, componenta dezvoltării, dar nu singura
Ar fi grozav să existe și în România sistemul de învățământ din Finlanda, însă dacă ne raportăm doar la salarii, fără a se schimba percepția profesorilor și calitatea formării continue a cadrelor noastre didactice, totul este în zadar, atrage atenția Gabriel Ispas, secretar general adjunct al Ministerului Educației.
Într-un interviu acordat pentru DC News, Gabriel Ispas, secretar general adjunct al Ministerului Educației, a vorbit inclusiv despre diferențele majore care există între invățământul din România și cel din Suedia și Norvegia.
Pe lângă faptul că, de exemplu, în Finlanda, procentul din PIB pentru Educație este mult mai mare decât cel din România, Gabriel Ispas a explicat și care sunt pașii urmați de un proaspăt absolvent pentru a deveni profesor.
"Sistemul suedez și finlandez, deși ambele sunt nordice, au gândire complet diferită. Sistemul suedez este un sistem mai mult de masă, de echipă, promovează lucrul în echipă. Omul este o parte a unei echipe.
Sistemul finlandez pune accent foarte mare pe persoană și pe dezvoltare individuală. Sistemul finlandez este individual, elevul este privit ca o valoare, merge pe dezvoltarea lui personală", a explicat Gabriel Ispas.
"În Finlanda se aude că ar fi salarii motivante", a replicat Val Vâlcu, obervația la care oficialul din Ministerul Educației a ținut să precizeze: "În sistemul finlandez este o onoare și o mândrie să fi profesor. Sunt două componente, nu doar salarii, ci și prestanța și prestigiul profesional. Eu n-aș vrea ca noi să luăm din sistemul finlandez doar salariile. Că dacă iau din modelul finlandez salariile și din modelul de la Ștei practicile de Bacalaureat, n-am făcut nimic. Finlandezii au investit foarte mult în zona de educație, gândind ușor sistemul central. Pentru a preda în învățământul finlandez, trebuie să termini o facultate de profil, după care trebuie să faci o facultate de pedagogie-psihologie. Cel mai bine susținut program este cel din Universitatea din Tampere. Profesorii sunt de fapt cursanți. Un an învață teorie, un an fac practică în școli. La fiecare grup de 5-6 profesori este un tutore care monitorizează ce fac, planurile de lecții, observă cum interacționează cu elevii. Dar și învățământul este organizat altfel. Dacă un cadru didactic vede că un copil are o deficiență pe o anumit segment, merge fie la psiholog, fie la consilierul școlar, fie la consilierul care ține legătura cu părinții. E complet diferit sistemul față de cel de la noi", a explicat Gabriel Ispas.
Gabriel Ispas avertizează: Asta duce la o problemă de securitate națională
În acest context, oficialul Ministerului Educației și-a exprimat și nemulțumirea legată de calitatea cursurilor organizate la Casele Corpului Didactic.
"Ar fi grozav să mutăm Finlanda în România, dar aici ar trebui să schimbăm și percepția profesorilor, pentru că, din păcate, formarea continuă a cadrelor noastre didactice lasă foarte mult de dorit. Casele Corpului Didactic, și îmi pare rău că spun, dar aste este o realitate din păcate, ar trebui să fie reinventate. Cursurile pe care noi le facem astăzi în Casele Corpului Didactic sunt, după părerea mea, de o slabă calitate, predate de oameni nemotivați. Cât timp un metodist câștigă 1.000 de lei pe lună, ce interes credem noi că își va manifesta pentru a-i învăța pe profesori ca să fie mai buni. Remunerația este o componentă a dezvoltării, dar nu este singura. Trebuie să umblăm la mentalul profesorilor, la formarea lor continuă și, mai mult de atât, trebuie motivați absolvenții tineri să intre în învățământ. Dacă dintre aceștia, vor intra la predare doar cei care nu-și găsesc un loc de muncă, niciodată nu vom avea un învățământ de calitate", a avertizat Gabriel Ispas la interviurile DC News Live.
Reacție din Ministerul Educației privind Bacalaureatul tip grilă. SONDAJ
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
