Gabriela Firea, scrisoare către Guvernul tehnocrat

Primarul General considera ca politica extrema dusa de ELCEN, care ameninta constant cu sistarea furnizării agentului termic către RADET, precum si invocarea unei datorii istorice care impiedica functionarea corespunzatoare a ELCEN-ului, nu face altceva decat sa afecteze echilibrul economic al Capitalei, perturband atat programul de investitii in infrastructura cat si serviciile oferite bucurestenilor. Primarul General a explicat ca nu se poate pune in pericol intreg bugetul Primariei Capitalei, pentru scoli, gradinite, spitale, pentru proiectele de infrastructura si alte nevoi urgente, pentru a plati in doua - trei luni o datorie istorica de 10-15 ani pe care o au aceste unitati economice. Mai mult decat atat, atitudinea ELCEN este nejustificata, mai ales ca subvenţia datorată RADET pe anul 2016 de către Municipiul Bucureşti este plătită la zi în cuantumul aprobat de CGMB (din 657 milioane lei s-au plătit conform deconturilor 451 milioane lei). De mentionat ca subvenţia nu este flexibila, deoarece se bazează pe calculul gcal fizic consumate la preţul stabilit de ANRE. Asupra cuantumului valorii subvenţiei nicio autoritate publică a Capitalei nu poate interveni, asa cum solicita permanent ELCEN şi ceilalţi furnizori ai RADET.

"Pentru a nu risipi banul public am solicitat realizarea in regim de urgenta a unui audit la RADET. Sper ca rezultatele acestuia, coroborate cu cele ale verificarilor facute de Corpul de control al Primului ministru la ELCEN vor contribui la o bună guvernare în folosul contribuabililor bucureşteni. Avand in vedere ca peste 60% din veniturile ELCEN sunt furnizate de clientul RADET, consider ca solutia de rezolvare nu poate veni doar de la Primaria Municipiului Bucuresti si este necesara implicarea, atat a dumneavoastra personal si a structurilor Guvernului (Ministerul Energiei, Finantelor, Dezvoltarii), cat si a autoritatilor coordonate de Parlamentul Romaniei (ANRE), prin toate metodele legale, avand ca scop gasirea unei solutii globale de identificare a datoriilor reale si a metodelor de scadentare sau esalonare a acestora. Pe termen scurt, stimate domnule Prim-ministru, va rog sa aveti in vedere gasirea unor solutii urgente pentru a asigura necesarul financiar atat al RADET, cat si al ELCEN SA, in vederea trecerii perioadei de iarna 2016-2017, cu precizarea ca in prezent Primaria Municipiului Bucuresti nu poate achita decat subventia, care este platita la zi.
Totodata, va cer sprijin, ca Sef al Guvernului, in ceea ce priveste elaborarea si promovarea unor acte normative menite sa solutioneze situatia prezentata. Am incredere ca impreuna vom reusi rezolvarea acestor probleme ce treneaza de mai bine de 10 ani, prin gasirea unor solutii atat pe termen scurt cat si pe termen lung" se arata in scrisoarea trimisa de Primarul General, Gabriela Firea, catre reprezentantii Guvernului.

ISTORICUL DATORIEI RADET/ELCEN

Prin Protocolul încheiat între Municipiul Bucureşti şi subordonata sa RADET, ELCEN SA şi Ministerul Economiei şi Finanţelor, Protocol aprobat de CGMB prin Hotărârea nr. 424/22.12.2008 s-a stabilit o datorie istorică de 743,4 milioane lei.
Anexa la Protocol stabilea un grafic de plată pentru perioada 2009-2011 din care reiese, pe baza legislaţiei existente la data Protocolului (OG 36/2006) ca 45% din totalul datoriei - adică 334,5 milioane lei – urmau sa provina din surse alocabile de la bugetul de stat prin Ministerul Ecpnomiei si Finantelor , iar 55% din totalul datoriei urmau sa se asigure de la bugetul local, adică 408,9 milioane lei.

Evident, orice obligaţie viitoare se asumă, în condiţiile Legii 273/2006 privind finanţele publice locale, pe certitudinea surselor de plată, mai ales în condiţiile în care parte în Protocol era însuşi Guvernul României prin MEF, atât prin componenta sa de dispoziţie bugetară (Ministrul Finanţelor Publice) cât şi prin componenta sa de dispoziţie asupra complexului energetic (Ministerul Energiei).

Plata obligaţiilor legale la data încheierii Protocolului de către MEF (MAI şi MDRAP) a fost viciată de anularea în practică a prevederilor OG 36/2006 prin OG 13/2009 şi prin abandonarea obligaţiilor de plată de către Guvernul României prin ministerele succesoare ale MEF (MFP şi MAI, apoi MDRAP) în anul 2011, astfel că din totalul de 334,5 milioane lei au rămas neplătite până în prezent 58,9 milioane lei din principalul aşa zisei datorii istorice. În plus, nici MFP nu a plătit Municipiului Bucureşti în anii 2009-2014 la nivelul propriilor previziuni sumele din cotele defalcate din impozitul pe venit, pentru ca Municipalitatea sa constituie un eventual fond pentru compensarea sumelor nealocate (din totalul de 743,4 milioane lei stabilit prin Protocol au rămas nealocaţi 259 milioane lei).

[citeste si]

Aşadar, Municipiul Bucureşti a abandonat plata aşa zisei datorii istorice pe temeiuri obiective (neindeplinirea obligaţiilor tuturor parţilor semnatare ale Protocolului).
Ulterior, din comunicările RADET reiese ca ELCEN pretinde că ar exista o creanţă asupra RADET de peste 2,3 miliarde lei (cifrele se contrazic in corespondenta remisă Municipiului Bucureşti de către RADET). De remarcat că din anul 2009 RADET se înregistrează cu o creanţă de 3,7 miliarde lei, sumă care nu se regăseşte ca datorie în contabilitatea Municipiului Bucureşti (nu există temei legal pentru înregistrare, iar suma ar putea fi formată din aşa zisa datorie istorică si neplata completă a subvenţiei curente în anii crizei economice din motivele neâncasărilor menţionate la punctul 2).

Într-un cuvânt, Municipiul Bucureşti a devenit consumator captiv şi unic plătitor de subvenţie pentru întreg complexul energetic critic al Capitalei, prin lanţul dependenţelor reciproce deliberat creat începând cu anul 2002 (OUG 146/2002 prin care s-a creat prin excepţie un circuit de decontare bancară a subvenţiei prin cont ESCROW) şi consolidat prin acţiunea agenţiilor guvernamentale (de exemplu ANRE stabileşte unilateral preţul pe gcal şi autorităţile locale nu au dreptul legal să îl conteste) şi a agenţilor economici controlaţi de Guvernul României (ELCEN, TRANSGAZ, ROMGAZ), în detrimentul autonomiei de gestiune publică a Municipiului Bucureşti.

Mai mult, am constatat că între anii 2010-2013 în ROF al Municipiului Bucureşti a funcţionat interdicţia expresă pentru auditul intern al Primarului General de a verifica gestiunea RADET, ceea ce a facut imposibila explicarea motivelor inregistrarii în contabilitatea RADET a sumei de 3,7 miliarde lei cu titlu de creanţă.
Municipiul Bucureşti a făcut şi face în fiecare iarnă eforturi financiare deosebite pentru a asigura furnizarea căldurii catre populatie, in ciuda presiunilor ELCEN.

În anul 2015, Capitala a contractat un împrumut de Trezorerie de 247 milioane lei care împovărează bugetul local pe următorii 20 de ani cu câte 50 milioane lei anual, pentru a plăti subvenţia curentă la RADET. În condiţiile în care subvenţia pretinsă de aceasta creşte anual fără justificare determinata de creşterea preţului gcal şi în condiţiile în care numărul utilizatorilor sistemului centralizat scade, explicaţia nu poate fi decât pierderea tehnologică transferată asupra populaţiei.

Pe de altă parte, deşi în prezent dispune de suficiente fonduri, Municipalitatea nu poate alimenta RADET cu banii necesari reparaţiilor curente obligatorii în prag de iarnă, din cauza existenţei contului ESCROW şi a numeroaselor Hotărârilor Judecătoreşti obţinute de ELCEN pentru a se îndestula din sume de la bugetul local în detrimentul intereselor fireşti ale întregului sistem de termoficare. RADET este pus în imposibilitatea de a avea o gestiune independentă şi eficientă a fondurilor provenite din subvenţii, deoarece în afara salariilor toate celelalte cheltuieli curente ale regiei nu pot fi finanţate întocmai şi la timp, nici măcar la nivel de avarie, fără ca ELCEN să ridice poprirea asupra conturilor RADET. In plus, pentru orice leu care ajunge la RADET este nevoie de alţi 5 lei pe adresa contului ESCROW, de unde dobândesc destinaţii asupra cărora Municipiul Bucureşti nu are niciun control.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News