Suprataxarea alimentelor nesănătoase și asigurările private reprezintă soluții pentru criza de finanțare.
Nevroza procentului din PIB alocat sănătății domină discursul public, dar acest element important nu este singurul relevant, a spus Călin Gălășeanu, președinte ARPIM, la cea de-a șaptea editiție Aspen Healthcare Forum, organizată în București de Institutul Aspen România (AIR).
În SUA, de exemplu, cota din PIB este uriașă, raportat la România, dar peste 40 de milioane de oameni nu aveau, în 2008, niciun fel de asigurare de sănătate. Folosirea eficientă a resurselor existente permite îmbunătățirea rezultatelor.
În 2015, de exemplu, a fost introdus în România cardul de sănătate, care a eliminat cheltuieli nejustificate de circa 90 de milioane de lei lunar, a arătat președintele ARPIM. Evitând risipirea a peste un miliard de lei, anual, s-a putut susține o creștere cu 25 de procente a salariilor din sistemul sanitar și au fost finanțate programe importante. Ce a făcut statul român pentru pacienții cu hepatită C încă nu face statul francez, a arătat Călin Gălășeanu.
Suprataxarea alimentelor nesănătoase, blocată de lobby-ul dulciurilor
S-ar impune o creștere a așa-numitei taxe de viciu, care este prea mică pentru a descuraja obiceiuri dăunătoare sănătății și pentru a acoperi solicitările tot mai mari din sănătate.
Suprataxarea alimentelor nesănătoase și a sucurilor cu zahăr întâmpină rezistența lobby-ului făcut de firmele din industria alimentară. Ca urmare, 4-5 milioane de asigurați sunt obligați să suporte cheltuielile de sănătate ale unei populații de 20 de milioane. Despre o lege clară pentru asigurările de sănătate private a mai vorbit Călin Gălășeanu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News