EXCLUSIV Galaţiul verde. Lucian Georgescu: Vrem să transformăm "halda de zgură" de la Combinat într-un Hydrogen Valley. Va fi probabil cel mai mare câmp de fotovoltaice din România
Halda unde s-au adunat deşeuri de pe urma activităţii combinatului siderurgic din Galaţi din anul 1965 până în prezent ar putea deveni cel mai mare câmp de fotovoltaice din ţară.
Publicitate
Lucian Georgescu, rectorul Universităţii Dunărea de Jos din Galați, a vorbit despre perspectivele transformării haldei de deşeuri de lângă fostul combinat siderurgic din Galaţi într-un parc de fotovoltaice, din fonduri europene.
Lucian Georgescu a explicat: Pe 17 aprilie este deadline-ul pentru depunerea proiectelor la nivel de comisie cu finanţări foarte mari. Este un proiect cu un buget de 120 milioane de euro din care 20 de milioane nerambursabile - finanţare care urmăreşte să schimbe această imagine de poluator şi să transformăm Galaţiul într-o zonă de producţie verde (Hydrogen Valley). De ce? Unul din cele mai mari depozite de deşeuri e "halda de zgură" unde a aruncat Combinatul tot ce se putea din '65 până acum. Acum de ceva timp, nu se mai foloseşte, deşeurile se duc în altă parte şi se prelucrează. Dar 40-50 de ani au fost acolo. Există mai multe discuţii privind cantităţile, eu aş merge pe 50-60 milioane de tone, unii zic că ar fi şi mai mult. Este un deal care are până la 26m altitudine care nu se mai foloseşte, e închis, dar se recuperează din el fier. E vorba de sute de hectare.
Val Vâlcu: Nu există riscul să o ia la vale?
Lucian Georgescu: Prima dată vor fi consolidate malurile. Se face uşor. În general sunt deşeuri grele. Acolo ar trebui ecologizat, pusă nişte iarbă, nişte copaci.
Val Vâlcu: Poate găsiţi litiu!
Lucian Georgescu: Litiul este un metal care în prezenţa oxigenului se oxidează foarte repede şi ia foc. Iar în contact cu apa produce hidrogen care ia foc... e complicat, e destul de greu. Şi atunci se acoperă, se securizează iar deasupra probabil că va fi cel mai mare câmp de fotovoltaice din România. După ce se fixează terenul ca să nu mai fie praf, peste un strat foarte mic de pământ sau poate un strat care va conţine nămol din staţia de epurare de la apele uzate municipale care conţine foarte mulţi nutrienţi va fi o iarbă iar deasupra vor fi fotovoltaicele. În realitate, în momentul în care pui fotovoltaice pe câmp, scoţi din funcţiune acel câmp. Şi există, pe termen lung, nişte probleme legate de faptul că sunt specii care au nevoie de soare. Ori dacă umbrirea este permanentă se pot afecta. Idealul ar fi fie pe clădiri, fie pe zone care sunt oricum compromise din punct de vedere al agriculturii. Cu participarea combinatului în calitate de partener vom face cererea de finanţare către UE.
Interviul complet aici:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
