Gaură neagră masivă, la mică distanță de Pământ
Astronomii au descoperit o gaură neagră uriașă, formată în urma exploziei unei stele la doar 2.000 de ani-lumină de Pământ. Denumită BH3, aceasta este cea mai masivă gaură neagră stelară identificată până în prezent în galaxia noastră, Calea Lactee.
Obiectul astronomic se află în constelația Aquila (Vulturul) și exercită o atracție gravitațională puternică asupra unei stele însoțitoare, scrie The Guardian.
Descoperirea întâmplătoare este atât de importantă, încât oamenii de știință au decis să facă publică înainte de termen pentru a permite observații suplimentare de către alți astronomi.
"A fost o surpriză totală", a declarat Dr. Pasquale Panuzzo, astronom și membru al misiunii Gaia de la Observatorul din Paris. "Este cea mai masivă gaură neagră de origine stelară din galaxia noastră și a doua cea mai apropiată descoperită până în prezent."
Găurile negre stelare se formează atunci când stelele masive se prăbușesc la sfârșitul ciclului lor de viață. În Calea Lactee au fost descoperite zeci de astfel de obiecte, majoritatea având aproximativ de 10 ori masa Soarelui.
Cea mai impresionantă gaură neagră din galaxia noastră, Sagittarius A, are o masă echivalentă cu a câtorva milioane de sori. Aceasta s-a format nu din explozia unei stele, ci din prăbușirea unor vaști nori de praf și gaze.
Cercetătorii au localizat BH3 analizând ultimele date colectate de misiunea Gaia a Agenției Spațiale Europene. Telescopul spațial, lansat în 2013, are misiunea de a realiza o hartă tridimensională a unui miliard de stele.
Analizând observațiile misiunii Gaia, astronomii au remarcat o oscilație distinctă a uneia dintre stelele din constelația Aquila. Mișcarea sugera că steaua era atrasă de o gaură neagră cu o masă de 33 de ori mai mare decât a Soarelui. Observații suplimentare de la Very Large Telescope al Observatorului European Sudic din deșertul Atacama, Chile, au confirmat masa lui BH3 și traiectoria stelei însoțitoare, care orbitează gaura neagră o dată la 11.6 ani.
BH3 este similară cu găurile negre dezvăluite de undele gravitaționale, generate atunci când găurile negre se ciocnesc în galaxii îndepărtate. "Acesta stabilește o legătură între găurile negre stelare pe care le vedem în galaxia noastră și descoperirile bazate pe unde gravitaționale", a subliniat Panuzzo.
În Calea Lactee ar putea exista 100 de milioane de găuri negre stelare, dar sunt extrem de dificil de localizat. "Cele mai multe dintre ele nu au o stea care să le orbiteze, ceea ce le face aproape invizibile pentru noi", a explicat Panuzzo.
Măsurătorile efectuate asupra stelei însoțitoare a lui BH3 nu au evidențiat urme de material provenit din explozia stelară care a creat gaura neagră. Acest lucru sugerează că gaura neagră s-a format cu mult înainte de a capta steaua în puternicul său câmp gravitațional.
Următorul set de date Gaia va fi publicat cel mai devreme în 2025, dar importanța descoperirii a determinat echipa internațională să dezvăluie detaliile BH3 mai devreme, pentru ca astronomii să poată studia obiectul imediat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
