România deţine, în prezent, rezerve de 1.444 miliarde metri cubi de gaze de şist, plasându-se astfel pe locul al treilea în clasamentul ţărilor europene, după Polonia (cu 4.190 miliarde mc) şi Franţa (3.879 miliarde mc), se arată pe site-ul
Clasamentul este completat de: Danemarca (906 miliarde mc), Olanda şi Marea Britanie (cu câte 736 miliarde mc), Bulgaria şi Germania (cu câte 481 miliarde mc), Suedia (283 miliarde mc) şi Spania (226 miliarde mc). Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa a emis, în luna mai, deciziile etapei de încadrare pentru Chevron România Exploration and Production SRL în cazul perimetrelor Costineşti şi Vama Veche, care cuprinde lucrări de prospecţiuni seismice în vederea identificării resurselor. Ministerul Mediului a precizat că, pentru această etapă, nu este nevoie de evaluarea impactului asupra mediului, întrucât 'explorarea se realizează prin metode clasice de explorare aplicate/sonde forate în România de zeci de ani'. În România, compania americană Chevron a obţinut, în 11 iulie, acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj şi explorare a gazelor de şist în trei zone din judeţul Vaslui. Chevron mai deţine concesiuni şi în Dobrogea. Chevron intenţionează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puţ de explorare a gazelor de şist în judeţul Vaslui şi va iniţia studii seismice pentru cele trei perimetre din judeţul Constanţa. În ceea ce priveşte petrolul prins sub formaţiuni de rocă de şist în România, EIA estimează un volum de 300 milioane de barili, faţă de rezerve dovedite estimate la 600 milioane de barili din alte tipuri de zăcăminte. Astfel, potrivit estimărilor instituţiei americane, explorarea zăcămintelor de şist ar creşte cu 50% rezervele de petrol ale României şi de peste 10 ori rezervele de gaze naturale.
Franţa are cele mai mari rezerve recuperabile de petrol de şist, respectiv de 4.700 milioane de barili, urmată de Polonia (3.300 de milioane) şi Olanda (2.900 milioane).
Marea Britanie şi Germania deţin rezerve recuperabile de petrol de şist de câte 700 milioane barili, Bulgaria (200) şi Spania (100). SUA deţin cele mai mari rezerve de gaze de şist din lume, urmate de China, Argentina, Algeria, Canada şi Mexic. În privinţa petrolului din zăcăminte de şist, Statele Unite sunt urmate de Rusia, China, Argentina şi Libia.Austria: OMV explorează gaze de şist. Bulgaria: Deşi există interdicţii, se face explorareÎn prezent, Austria are în derulare activităţi de explorare a gazelor de şist, iar în acest sens compania OMV cercetează un bazin lângă Viena, potrivit Agerpres.
În Bulgaria, există interdicţii prin moratoriu privind aplicarea metodei 'fracking' /fracturare hidraulică, n.r./, însă explorarea este în plină desfăşurare în zona Novi Pazar, concesiune Chevron, precum şi în alte cinci perimetre.
Deşi are un potenţial enorm, evaluat la 5,1 trilioane metri cubi gaze de şist, Franţa nu a autorizat explorări din cauza presiunilor celor din Green Party care l-au determinat pe preşedintele Hollande să menţină interdicţia, în pofida rezultatelor studiului guvernamental 'Raportul Gallois' care avizează utilizarea fracturării hidraulice.
Germania: Exxon va explora cu zece sondePe de altă parte, Germania a concesionat o suprafaţă 3.000 km pătraţi companiei Exxon Mobil în bazinul Saxoniei de Jos, unde sunt planificate să fie executate zece sonde de explorare.
Datele publicate pe infogazedesist.eu arată faptul că Ungaria a forat, în anul 2009, prima sondă în Bazinul Mako (Mako Trough), iar lucrările au fost realizate de către ExxonMobil.
În cazul Irlandei, este valabilă din 2011 o concesiune a 495 kmp în Bazinul Clare, acordată companiei Enegi Oil. De asemenea, autorităţile irlandeze au aprobat o licenţă pe o suprafaţă de 1.630 kmp companiilor Tamboran Resources and Lough Allen Natural Gas Company în Bazinul Carbonifer de Nord-Vest.
Pe teritoriul Olandei, mai mulţi operatori au obţinut licenţe pentru explorare, fiind planificată şi o sondă în Boxtel, dar lucrările au fost stopate de către Guvern. În data de 16 ianuarie 2013, Henk Kamp, ministrul Afacerilor Economice al Olandei a discutat în Camera Inferioară a Parlamentului Olandei despre politica energetică, în care a subliniat importanţa combustibililor fosili între care şi gazul de şist. Pornind de la experienţa şi succesul SUA asupra impactului pozitiv economic şi de mediu, Olanda trebuie să se facă un studiu de evaluare a riscului exploatării gazului de şist.
Polonia: 104 concesiuni pentru explorare
Polonia este ţara cea mai avansată la capitolul explorare şi cea mai puternică susţinătoare a dezvoltării acestei resurse neconvenţionale în Uniunea Europeană /UE/, conform portalului de informare al ANRM, citat de Agerpres.
Resursele Poloniei sunt localizate în trei bazine - Baltic (nord), Lublin (sud) şi Podlasie (est), dar activitatea de concesionare şi prospectare e concentrată pe primele două. În conformitate cu raportul Departamentului de Energie al SUA, în această ţară există cele mai mari rezerve de gaze de şist, fiind calculate circa 22,45 trilioane mc de gaze de şist, dintre care 5,3 trilioane mc pot fi imediat exploatate.
Pe teritoriul Poloniei operează numeroase companii din domeniu, în bazinele Mării Baltice, Lublin Voivodeship şi Podllaski Voivodeship, cum ar fi: Halliburton, ExxonMobil, Marathon Oil, Chevron, BNK Petroleum, ConocoPhilips. Până la ora actuală, ministerul polonez al Mediului a emis 104 concesiuni pentru prospectarea şi explorarea gazului de şist.
SUA, cel mai mare producător de gaze naturale din lume
Totodată, SUA au devenit cel mai mare producător de gaze naturale din lume şi şi-au asigurat securitatea energetică prin exploatarea la scară largă a zăcămintelor de şist, printr-un proces tehnic considerat periculos pentru mediu.
Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat că nu există "niciun fel de risc" pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor în cazul explorării gazelor de şist şi că "poziţiile" exprimate de vasluieni în dezbaterile publice sunt "în procent de 99,9% legate de exploatarea gazelor de şist, nu de explorare".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu