Sociologul Gelu Duminică a vorbit la Digi24 despre lipsuri şi disciplina Binelui, despre etichete şi ipocrizie, despre egoism şi invidie şi, implicit, despre gândirea nesănătoasă pe care mulţi români încă o au.
Publicitate
Aproape un sfert din copiii din Uniunea Europeană sunt expuși riscului de sărăcie și, implicit, de excluziune socială, iar România se află pe primul loc în topul făcut de Oficiul European de statistică, cu unul din trei copii expuși acestui risc. "Avem cel puţin 100 000 de copii care în fiecare seară se culcă flămânzi. Şi e foarte clar că 40% din România trăieşte în deprivare materială severă iar procentul acesta e foarte probabil să crească. Ştim foarte clar ce se întâmplă în România rurală dar şi în marginea Bucureştiului. Şi? Noi avem cu totul şi cu totul alte probleme... Nu mai intru în detalii dar, apropos şi de ce a zis o celebră influensăriţă... sărăcia pute! Şi pute rău! Nu e uşor să stai lângă oamenii săraci. Pentru că "noi" ne vedem altfel... suntem superiori... mai e şi vorba aia pe care am auzit-o cu toţii - "mă dau cu săracii, devin sărac". Eu lucrez prin fundaţia mea cu cele mai sărace comunităţi. Uităm, de multe ori, că oamenii ăia poate muncesc mai mult decât noi doi la un loc. Gândiţi-vă realist: în momentul în care aducem pe cineva să ne ajute în gospodărie, ştim clar că este o persoană nevoiaşă. Şi cu toate astea încercăm să scoatem preţul cel mai mic.
Dar suntem dispuşi să negociem mult mai mult pentru alte lucruri. Ne ducem în piaţă şi ne uităm la mâinile alea bătătorite ale oamenilor ălora care, efectiv, vând roşia ca să trăiască şi zicem: 5 lei kilogramul? Mmm, foarte scump! Dar, în schimb, dacă mergem la film ne luăm popcorn de 30 de lei. Pentru că nu conştientizăm nevoia, pentru că solidaritatea nu există, pentru că nu am fost obişnuiţi să fim empatici, pentru că uităm că, poate, noi înşine am fost săraci sau venim din familii sărace ori avem rude care nu trăiesc foarte bine. E vorba de apartenenţa la grup iar România are o problemă profundă cu asta. Există "România noastră" şi "România lor" - de câte ori n-aţi auzit asta? Uităm că România e a noastră a tuturor şi că eu nu pot fi fericit atunci când vecinul meu este total nefericit. Nefericirea lui mă va bântui şi pe mine. Dar noi încă gândim în stilul "capra vecinului", găina vecinului care e întotdeauna mai grasă. Iar asta ne-a făcut să devenim foarte singuri, solicitând, în schimb, solidaritate. Noi cerem solidaritate când avem nevoie. Dar să şi oferim? Ferească Dumnezeu! Şi vă mai dau un exemplu care nu ţine neapărat de sărăcie: suntem ţara care donează cel mai puţin sânge la nivelul Uniunii Europene. Însă în momentul în care avem nevoie, începem să urlăm. Întotdeauna binele se învaţă. Omul se naşte bun. Societatea îl distruge. E un meme care circulă pe internet şi pe care îl folosesc şi eu în prezentările mele. Două mame, fiecare cu copilul de mână, văd pe stradă un măturător. Prima îi zice copilului: Dacă n-ai să înveţi o să ajungi ca el! Cealaltă mamă îi spune celui mic: Dacă ai să înveţi bine o să poţi să-l ajuţi pe acel om ş pe alţii care vor avea nevoie de tine. Înţelegeţi ideea?" atrage atenţia sociologul Gelu Duminică.
"Creşterea pensiei cu 5%, dau doar un exemplu, e o altă problemă a noastră. 5% la 7000 de lei înseamnă cât înseamnă, 5% la 1000 de lei înseamnă mult mai puţin. Celui cu 7000 îi dai 350 de lei iar celui cu 1000 de lei îi dau 50 de lei. Măsurile sunt luate anapoda şi accentuază şi mai mult clivajul între oameni" a mai spus Duminică în cadrul aceleiaşi intervenţii. Reamintim că Guvernul a aprobat acordarea ajutorului financiar de 700 de lei, în luna iulie, pensionarilor ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2000 lei. Măsura face parte din Programul guvernamental „Sprijin pentru România”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu