Cercetătorii de la Universitatea din Queensland au descoperit că o genă care ajută la controlul inflamaţiei cronice creşte riscul de obezitate.
Gena se numeşte RIP K1 şi fără ea, şoarecii pe care s-au făcut teste au rămas la o greutate normală, chiar dacă au avut o dietă bogată în grăsimi. În lipsa unor măsuri drastice de prevenţie şi tratament, Federaţia Mondială a Obezităţii estimează că, până în 2030, aproape jumătate de milion de copii cu vârste între 5 şi 19 ani, din România, vor suferi de obezitate, iar cifra este foarte mare şi la adulţi.
Ana Măiță, de exemplu, spune că băiatul ei, care are acum 10 ani, a început să se îngraşe la vârsta de 5 ani, fără să fi schimbat ceva în alimentaţie.
„Am fost chiar la endocrinologie. Ne-a explicat că este, într-adevăr, o îngrăşare genetică. Ne-a sfătuit să îl punem pe un stil de alimentaţie hipocaloric şi să creştem numărul de ore în care el face sport”, spune Ana Măiţă, părintele unui copil cu tendinţă de îngrăşare.
Fiul ei are două antrenamente de box şi trei de fitness, îi place, şi speră să facă asta toată viaţa, indiferent dacă va beneficia de terapia genetică sau nu.
Oamenii de ştiinţă caută tot mai mult răspunsuri pentru obezitate în genetică.
O echipă de cercetători de la Universitatea din Queensland a descoperit că, dacă opresc o anumită genă numită RIP K1, pot ţine şi obezitatea în frâu, boală despre care se ştie că duce la inflamaţia cronică a organelor interne.
„Acest studiu nou apărut aduce în atenţia publicului o genă care se ocupă de modularea inflamaţiei, ea are un rol esenţial în organismul nostru în reglarea inflamaţiei. A fost identificată o variantă care se regăseşte la aproximativ 10-12 % din populaţia generală, noi îi spunem polimorfism genic, care pare să stimuleze excesiv activitatea acestei gene şi să predispună individul respectiv către obezitate prin stimularea cronică a unei inflamaţii la nivelul organismului”, explică dr. Andreea Cătană, medic primar genetică medicală, Genetic Center România
Cercetătorii au observat că inhibarea acestei gene i-a ajutat pe şoarecii de laborator cu obezitate să slăbească. Mai este, însă, nevoie de cercetare până când terapia moleculară va fi aplicată oamenilor, pentru că pot exista efecte adverse.
Până atunci specialiștii spun că ideal ar fi să evităm alimentele care menţin inflamaţia în organismul nostru, cum sunt cele care conţin zaharuri şi carbohidraţi, scrie Mediafax.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu