Generalul american Mark Milley compara bătălia pentru Severodonețk cu Primul Război Mondial

Foto cu caracter ilustrativ: Pexels
Foto cu caracter ilustrativ: Pexels

Mark Milley, președinte al șefilor de Stat Major, a făcut câteva observații față de luptele care se duc în orașul Severodonețk.

Generalul Mark Milley, președintele șefilor Statului Major al Armatei, a declarat că, în ciuda forțelor ruse depășesc numeric și depășesc forțele ucrainene din regiunea Donbas, consolidarea controlului în estul Ucrainei „nu a fost pecetluită”.

„Nu există inevitabilități în război. Războiul are multe, multe întorsături. Deci nu aș spune că este o inevitabilitate”, a spus Milley, înainte de a recunoaște că „cifrele îi favorizează în mod clar pe ruși”.

Milley a spus că orașul ucrainean Severodonețk „este probabil ocupat aproximativ trei sferturi de forțele ruse”, dar „ucrainenii se luptă cu ei stradă cu stradă, casă cu casă”.

El a caracterizat, de asemenea, faza actuală a războiului drept o „bătălie foarte severă de uzură, aproape asemănătoare Primului Război Mondial”, menționând că progresul Rusiei în regiune a fost „foarte lent, un pas foarte greu”.

„Rușii s-au confruntat cu multe probleme. Au probleme de comandă și control, probleme de logistică. Au probleme de moral, probleme de conducere și o mare varietate de alte probleme”, a spus Milley. „Și rușii au suferit un număr imens de pierderi”, a adăugat el, conform CNN.

Liderii Germaniei, Franţei şi Italiei în vizită la Kiev pentru a-şi exprima solidaritatea

Liderii Germaniei, Franţei şi Italiei sunt aşteptaţi joi la Kiev să îşi exprime sprijinul pentru Ucraina, în timp ce aceasta luptă să reziste unui atac necruţător din partea Rusiei, transmite Reuters. 

Organizarea vizitei cancelarului german Olaf Scholz, a preşedintelui francez Emmanuel Macron şi a prim-ministrului italian Mario Draghi a durat câteva săptămâni, cei trei lideri urmărind să depăşească criticile aduse de Ucraina cu privire la răspunsul lor la războiul declanşat de Rusia.

Vizita, care nu a fost anunţată din motive de securitate, are loc cu o zi înainte ca executivul UE să facă o recomandare cu privire la statutul candidaturii Ucrainei la UE, perspectivă faţă de care cele trei ţări au fost reţinute. Miercuri, în România, preşedintele Macron a spus că este timpul ca Europa să reasigure Ucraina cu privire la ambiţiile sale europene.

'Suntem într-un moment în care trebuie să trimitem semnale politice clare, noi europenii, către Ucraina şi poporul ei, când acesta rezistă eroic', a spus preşedintele francez, fără a oferi detalii.

Kievul a criticat Franţa, Germania şi, într-o măsură mai mică, Italia

Kievul a criticat Franţa, Germania şi, într-o măsură mai mică, Italia, pentru sprijinul reţinut acordat Ucrainei, acuzându-le că au întârziat livrarea de arme şi că au pus propria lor prosperitate înaintea libertăţii şi securităţii Ucrainei.

Oleksii Arestovici, un consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski, a declarat săptămâna aceasta pentru ziarul german Bild că este îngrijorat că cei trei lideri vor face presiuni asupra Kievului să accepte un acord de pace favorabil preşedintelui rus Vladimir Putin.

'Vor spune că trebuie să punem capăt războiului...'

'Vor spune că trebuie să punem capăt războiului care provoacă probleme alimentare şi probleme economice... că trebuie să-i salvăm faţa lui Putin', a spus el, referindu-se la declaraţiile preşedintelui Macron din această lună, conform cărora este vital ca liderul rus să nu fie umilit.

Răspunzând acestei îngrijorări, premierul Mario Draghi a declarat marţi că este important ca discuţiile de pace să înceapă cât mai curând posibil, dar a adăugat că acestea trebuie să fie 'în condiţiile pe care Ucraina le consideră acceptabile'.

Este de aşteptat ca preşedintele Ucrainei să pledeze pe lângă cei trei lideri pentru trimiterea de arme care să ajute armata să reziste presiunii exercitate de invadatorii ruşi. Kievul a fost deosebit de critic cu privire la ajutorul militar al Germaniei, iar ambasadorul ucrainean la Berlin, Andrii Melnik, a declarat pentru postul german NTV că aşteaptă ca Olaf Scholz să trimită armamentul greu promis de mult timp, dar încă nelivrat.

Cancelarul Scholz a respins acuzaţiile că ar fi tărăgănat acordarea sprijinului militar atât de necesar. El a declarat că este unul din cei mai mari susţinători militari şi financiari ai Ucrainei şi că instruirea soldaţilor ucraineni pentru a folosi sistemele sofisticate de artilerie pe care le oferă cere timp, notează Agerpres.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel