EXCLUSIV  Generalul Cătălin Ranco Pițu: De ce nu a fost trimis în judecată Ion Iliescu mai demult. A existat o singură problemă. Niciun procuror nu s-a preocupat de acest aspect

La această întrebare a răspuns generalul Cătălin Ranco Pițu, în cadrul emisiunii „Culisele Justiției” cu Laura Duță, la DC News și DC News TV.

Procurorii militari care au întocmit rechizitoriul în dosarul „Revoluţiei” susţin că Ion Iliescu şi apropiaţii săi care au preluat conducerea statului pe 22 decembrie 1989 au comis un act de trădare prin solicitarea unui ajutor militar din partea Uniunii Sovietice. 

„Este dificil de răspuns la această întrebare. Chemarea trupelor sovietice constituia, conform Codului de atunci și Codului anterior, infracțiunea de trădare. În rechizitoriu am menționat starea de fapt, am spus că s-a dovedit chemarea, chemarea s-a făcut din biroul ministrului Apărării de către Ion Iliescu, generalul Eftimescu, generalul Militaru și Silviu Brucan. Acest lucru este indubitabil.

Cei patru au stat la baza chemării trupelor sovietice. Conform Codului Penal în vigoare la momentul acela, era trădare fapta de a intra în legătură cu o putere străină cu scopul de a aduce pe teritoriul României trupe străine fără acordul Marii Adunări Naționale sau, ulterior, fără acordul Parlamentului. Dacă cineva, în anii de după Revoluție, s-ar fi preocupat acest aspect, vorbeam de o infracțiune de trădare dovedibilă în două săptămâni de anchetă. Niciun procuror nu s-a preocupat niciodată de acest aspect. Problema este că infracțiunea de trădare este prescriptibilă. Fapta a fost săvârșită pe 23 decembrie 1989. Între timp... s-a prescris”, a zis generalul Cătălin Ranco Pițu.

„În opinia mea, trădarea este la fel de gravă ca infracțiunea de crimă împotriva umanității, însă legiuitorul a considerat că infracțiunea de trădare este prescriptibilă”, a mai zis Cătălin Ranco Pițu, procuror militar șef al Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din martie 2020.

VEZI ȘI: Revoluția din 1989. Generalul Ranco Pițu: Am vrut să o audiem și pe Mihaela Rădulescu. Nu mi-a răspuns niciodată, deși mi-a citit mesajul - https://www.dcnews.ro/revolutia-din-1989-generalul-ranco-pitu-am-vrut-sa-o-audiem-si-pe-mihaela-radulescu-nu-mi-a-raspuns-niciodata-desi-mi-a-citit-mesajul_912815.html

CITEȘTE ȘI: Generalul Ștefan Gușă, frază-cheie despre pericolul venit de la ruși. După 30 de ani, vedem că a avut dreptate / video - https://www.dcnews.ro/generalul-stefan-gusa-fraza-cheie-despre-pericolul-venit-de-la-rusi-dupa-30-de-ani-vedem-ca-a-avut-dreptate-video_912810.html

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a stabilit, recent că nu are competenţa să judece dosarul 'Revoluţiei', în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii, cauza fiind trimisă la Curtea de Apel Bucureşti.

Deşi este pentru a doua oară când acest dosar se află pe rolul Instanţei supreme, magistraţii au decis abia acum că nu au competenţa să soluţioneze această cauză.

Motivul invocat de ICCJ este că, la data faptelor reţinute în rechizitoriu, respectiv 22 - 30 decembrie 1989, Ion Iliescu nu era şeful Guvernului, ci doar preşedinte al CFSN.

„În concret, s-a constatat că în perioada 22 decembrie 1989, orele 16,00 - 30 decembrie 1989, unul dintre inculpaţi (Ion Iliescu - n.r.) nu a deţinut funcţia de şef al Guvernului României, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi, ulterior, de preşedinte al aceluiaşi organism, iar un alt inculpat (Gelu Voican Voiculescu - n.r.), în perioada 22 decembrie 1989, orele 16,00 - 27 decembrie 1989, nu a deţinut funcţiile de membru al Guvernului României, respectiv de viceprim-ministru, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, organ central de putere distinct de instituţia Guvernului României. În consecinţă, faţă de funcţiile deţinute de inculpaţi în perioadele menţionate, în raport cu dispoziţiile Codului de procedură penală care reglementează competenţa după calitatea persoanei, a fost stabilită în favoarea Curţii de Apel Bucureşti", spune ICCJ.

În prima fază, Ion Iliescu a fost trimis în judecată de Parchetul Militar în aprilie 2019, însă dosarul a fost restituit la Parchet peste doi ani de către judecătorii de la ICCJ, fiind invocată existenţa unor nereguli în rechizitoriu.

Instanţa supremă a decis atunci excluderea din materialul de urmărire penală a mai multor probe, printre care "declaraţii" ce conţin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei senatoriale, rapoarte ale Parlamentului, un punct de vedere de la SRI sau documente de arhivă de la MApN.

În august 2022, procurorul general Gabriela Scutea anunţa retrimiterea la Instanţa supremă a dosarului Revoluţiei, după refacerea rechizitoriului de către procurorii militari.

După şase luni, un judecător de cameră preliminară de la Instanţa supremă decide că nu este de competenţa acestei instanţe să judece acest dosar.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News