Generația Z, intoleranță și depresie. Cine e Generația Z și de ce inspiră frică

Cei mai în vârstă membri ai acestei generații tocmai au absolvit colegiul, se precizează într-un studiu realizat de intellectualakeout.org. Vor schimba învățământul superior, la fel cum au făcut și generațiile anterioare.

Generația Z este foarte prezentă online. Potrivit unui raport Pew din 2015, 92% dintre adolescenți accesează zilnic internetul și 73% au acces la un smartphone. Astfel, se șterg unele diferențe culturale și nu numai dintre țări. Dacă generațiile precedente erau extreme de diferite, în prezent sunt unite de internet, rețelele de socializare, dar și mass media.

Generația Z era prea tânără pentru a forma o amintire coerentă a atacurilor teroriste din 11 septembrie. Ei nu au nici o amintire a unei lumi pre-9/11 sau a unui moment în care Statele Unite nu avea o prezență militară în Afganistan. Mulți sunt prea tineri pentru a-și aduce aminte de un moment înainte de smartphone-uri. Apple a lansat iPhone-ul în 2007, iar până în 2012, mai mult de jumătate dintre americani dețineau un smartphone.

Membrii acestei generații au probleme diferite: sunt mai puțin predispuși la criminalitate și abuz de substanțe, dar sunt mai susceptibili la depresie și la sinucidere. O caracteristică definitorie este tendința lor de a fi intoleranți și de a-și dori autoritatea să-i facă pe alții să se comporte așa cum doresc.

Fostul instructor al Universității St. John, Richard Lee Bruce, este familiarizat cu generația Z. Bruce a părăsit învățământul superior cu mai mult de 30 de ani în urmă. Când a predat, a avut ocazia să observe o schimbare imensă în comportamentul elevilor. Potrivit lui Bruce, chiar și delincvenții minori se comportă mai bine: copiii nu mai încearcă să se furișeze pentru pauzele de țigară. Observațiile lui Bruce sunt confirmate de statistici. După atingerea maximului în 1993, numărul infracțiunilor grave violente comise de minori a înregistrat o scădere 83%.

Nu numai că elevii se comportă mai bine, dar consumă mai puține droguri, mai puțin alcool și fumează mai puțin. Când Institutul Național pentru Abuzul de Droguri a intervievat elevii din clasa a VIII-a, a X-a și a XII-a, au constatat că utilizarea de marijuana a rămas relativ stabilă, dar consumul de alcool, tutun și alte droguri a scăzut de la mijlocul anilor '90. Începând cu anul 2012, consumul de alcool a scăzut cu 20% în rândul elevilor din clasa a XII-a. Alte forme de consum de droguri au scăzut în mod similar.

Profesorilor le e frică de elevi

Profesorul Stanislaus Dundon își iubește studenții, dar le este frică de ei. În opinia sa, citirea cărților este esențială pentru dezvoltarea intelectuală. La un examen, a observat că unul dintre elevi terminase și citea în liniște o broșură sub bancă. Dundon i-a spus că este fericit să vadă elevii citind și că nu ar trebui să se ascundă. Totul a condus la o plângere a unui student și la o chemare în biroul directorului. Un elev anonim s-a plâns că Dundon a susținut citirea într-o clasă de matematică. Autoritățile au considerat că observațiile sale erau prea controversate, erau inadecvate pentru clasă și l-au mustrat.

În prezent, dreptul unui student de a nu fi ofensat nu depinde de faptul dacă este justificat să se jignească. O plângere a unui student poate termina o carieră. Frica este palpabilă. O carieră poate fi distrusă într-un minut în social-media.

Pericole legate de creșterea copilului

Când profesorii se tem de elevi, ceva s-a schimbat în cultura noastră, notează studiul. De zeci de ani, autorul Lenore Skenazy a avertizat asupra pericolelor legate de creșterea copilului pe blogul său. A avertizat că părinții extreme de protectori și o cultură obsedată de siguranță lasă tinerii incapabili să facă față maturității. Abordarea parentală a afectat învățământul superior.

Aprilie Kelly-Woessner de la Colegiul Elizabethtown a constatat, de asemenea, că toleranța politică dispare. Pe baza datelor din Studiul Social General (GSS), ea a constatat că tinerii au devenit treptat mai puțin toleranți din punct de vedere politic. Toleranța politică se corelează puternic cu încrederea politică, iar intoleranța politică se corelează puternic atât cu lipsa de încredere, cât și cu ceea ce ea numește "orientare socială în justiție". Într-o postare pe blog, Kelly-Woessner a subliniat o legătură între ceea ce ea a numit încrederea și toleranța politică. Cei care și-au evaluat foarte mult capacitatea de a argumenta credințele lor erau mult mai susceptibili de a fi toleranți din punct de vedere politic, în timp ce cei care și-au evaluat abilitățile mai mici erau mai puțin încrezători. Piața de idei se bazează pe ideea că atunci când oamenii schimbă idei, aceștia atribuie valoare celor cu cel mai mare merit intelectual și elimină pe cei fără merite. Cu toate acestea, pentru a avea încredere că acest proces va promova propriile valori politice, trebuie să credem că ideile fiecăruia sunt cele mai meritorii și că au și încredere în capacitatea lor de a promova și apăra aceste valorile altora. Cu alte cuvinte, participarea într-o piață liberă de idei necesită un anumit nivel de încredere în propria politică.

Kelly-Woessner leagă creșterea intoleranței la o scădere a încrederii politice și a impactului lui Herbert Marcuse asupra celor care au o orientare socială. Marcuse, un teoretician, a susținut că "toleranța la intoleranță" amenința supraviețuirea unei societăți libere și societatea nu trebuie să tolereze ceea ce a văzut ca un discurs reacționar. Haidt și colaboratorii săi, pe de altă parte, fac legătura dintre toleranța politică declinată și paternitatea excesivă. Oricare ar fi cauza, tinerii par să aibă mai puțină încredere în piața ideilor și mai puțină încredere în capacitatea lor de a participa la ea.

Ca urmare a acestor tendințe, Generația Z pare să ceară siguranță față de disconfortul intelectual din campus. Tendința nu este în acest moment favorabilă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News