Genomul Peștera Muierii. Cercetătorii au găsit un craniu care ar putea elucida modul în care oamenii s-au răspândit pe Terra

Pentru prima dată, cercetătorii au secvențiat cu succes întregul genom de pe craniul Peșterii Muierii 1, osemintele aparținând unei femei care a trăit în România, cu 35.000 de ani în urmă. Diversitatea ei genetică mare arată că migrația din Africa nu a fost marele blocaj în dezvoltarea umană, ci mai degrabă acest lucru a avut loc în timpul și după cea mai recentă epocă glaciară.

”Seamănă puțin mai mult cu europenii moderni decât cu indivizii din Europa de acum 40.000 de ani, dar diferența este mult mai mică decât am crezut. Putem vedea că ea nu este un strămoș direct al europenilor moderni, dar este un predecesor al vânătorilor care au trăit în Europa până la sfârșitul ultimei ere glaciare”, spune Mattias Jakobsson, profesor la Departamentul de Biologie Organismală de la Universitatea din Uppsala și șeful studiului.

Craniul este asemănător cu cel al oamenilor moderni și cel al oamenilor de Neanderthal

Foarte puțini genomi compleți mai vechi de 30.000 de ani au fost secvențiați. Prin faptul că echipa de cercetare poate citi întregul genomul din Peștera Muierii 1, ei pot vedea asemănări cu oamenii moderni din Europa și pot face asocieri ale strămoșilor direcți, scrie Heritage Daily. În studiile anterioare, alți cercetători au observat că forma craniului ei are asemănări atât cu oamenii moderni, cât și cu cei de Neanderthal. Din acest motiv, ei au presupus că avea o parte mai mare de ascendență Neanderthal decât alți contemporani, făcând-o să iasă în evidență față de normă. Dar analiza genetică din studiul actual arată că femeia avea același nivel scăzut de ADN de Neanderthal ca majoritatea celorlalți indivizi care trăiau în vremea ei. În comparație cu rămășițele unor indivizi care au trăit cu 5.000 de ani mai devreme, cum ar fi cel denumit Peștera Oase 1, ea avea doar o jumătate mai multă descendență de neanderthal.

Răspândirea oamenilor moderni din Africa cu aproximativ 80.000 de ani în urmă este o perioadă importantă în istoria omenirii și este adesea descrisă ca un blocaj genetic. Populațiile s-au mutat din Africa în Asia și Europa. Efectele acestor migrații se văd și astăzi. Diversitatea genetică este mai mică în populațiile din afara Africii decât în ​​Africa. Faptul că Peștera Muierii 1 are o diversitate genetică ridicată implică faptul că cea mai mare pierdere de diversitate genetică a avut loc în ultima eră glaciară (care s-a încheiat cu aproximativ 10.000 de ani în urmă) și nu în timpul migrației în afara Africii.

Unele dintre cele mai vechi oseminte umane datează din timpuri mai îndepărtate decât s-a crezut inițial

Fosilele strămoșilor umani timpurii dintr-o peșteră din Africa de Sud au o vechime de 3,4 milioane până la 3,6 milioane de ani, ceea ce le face cu un milion de ani mai vechi decât se bănuia anterior și schimbă modul în care cercetătorii înțeleg originile și evoluția umană.

Această nouă dată face fosilele Peșterii Sterkfontein mai vechi decât faimoasa fosilă Lucy (cunoscută și sub numele de Dinkinesh) din Etiopia. Găsită în 1979, Lucy a reprezentat specia Australopithecus afarensis și a trăit acum 3,2 milioane de ani, notează CNN. 

Fosilele proaspăt datate aparțin și genului Australopithecus, un hominin antic despre care se credea inițial că trăia cu 2 milioane până la 2,6 milioane de ani în urmă. Cercetătorii au folosit o nouă tehnică pentru a data sedimentele Peșterilor Sterkfontein, care fac parte din Situl Patrimoniului Mondial UNESCO Cradle of Humankind, la aproximativ 50 de kilometri nord-vest de Johannesburg.

Peșterile incluse în această rețea au dezvăluit detalii despre evoluția umană care se întinde pe aproximativ 4 milioane de ani. Situl găzduiește o comoară de fosile care ajută la completarea poveștii evoluției umane, o narațiune care pare să se schimbe cu fiecare descoperire. Citește mai multe AICI. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News