Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a spus că a semnat cu „mâna sa pentru aderarea României în Schengen”.
Mircea Geoană a spus că „în decembrie 2004, cu Vasile Pușcaș, a fost la Bruxelles și a încheiat negocierile de aderare la Uniunea Europeană”: după cinci ani, ar fi trebuit să fim primiți în Schengen.
„Ce s-a întâmplat cu Schengen nu este o chestie în sensul că „mai stăm un pic la coadă”. Ce s-a întâmplat cu Schengen, de fapt, este ilustrarea faptului că suntem tratați ca fiind de mâna a doua, iar lumea nu mai suportă acest lucru. De aici vine mânia oamenilor. Nu vorbesc de mecanica, execuția problemei etc. Politic, tehnic putem discuta. Românul a răbufnit și trebuie să spun că românul are dreptate să răbufnească pentru că sunt lucruri pe care noi le-am putea face mai bine ca țară, ca instituții etc”, a zis Mircea Geoană.
„Ni se cuvinte să intrăm în Schengen! Este dreptul nostru. Eu am negociat: în decembrie 2004, cu Vasile Pușcaș, am fost la Bruxelles și am încheiat negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Eu am semnat, cu mâna mea. Automat trebuia să intrăm în Schengen la cinci ani după aderarea în UE, să nu mai avem MCV, să intrăm în zona euro, să avem mai multe coridoare europene. Coridorul 9 transversal prin Moldova românească a dispărut complet de pe hartă. De ce a dispărut? Cum a dispărut?!”, a mai spus Mircea Geoană.
„Am semnat clar: la cinci ani după aderarea în Uniunea Europeană, trebuia să nu mai avem MCV! Am semnat și să aderăm în Schengen! Și pentru zona euro!”, a subliniat Mircea Geoană în podcastul lui Damian Drăghici.
Întrebat dacă sunt români care ne pun bețe în roate la nivel înalt, Mircea Geoană a spus: „Da. Avem un talent fantastic de a ne duce la Înalta Poartă să ne plângem”.
Răspunsul integral este la minutul 53:
Ministrul Justiţiei din Ungaria, Varga Judit, a apreciat, sâmbătă, în discursul ţinut în localitatea harghiteană Siculeni, unde a avut loc comemorarea secuilor ucişi de trupele imperiale austriece în 1764, că România ar fi meritat aderarea la Schengen, întrucât „face o treabă extraordinară" în ceea ce priveşte paza graniţelor.
„Ungaria, anul trecut, a oprit peste 260 de tentative de trecere frauduloasă a graniţelor şi dacă ar veni presiunea şi din partea României, atunci nu am putea face faţă. România face o treabă extraordinară în ceea ce priveşte paza graniţelor şi din acest motiv poziţia Guvernului Ungariei este că România ar fi meritat aderarea la Schengen. Începe un nou an, noi oportunităţi şi Ungaria este deschisă către un dialog pragmatic", a declarat Varga Judit, potrivit traducerii asigurate de organizatori.
Aceasta a vorbit şi despre războiul din vecinătate, în care „taţi, mame şi copii suferă" şi a pledat pentru un parteneriat strategic puternic între România şi Ungaria, care să rezolve, pe lângă problema migraţiei, şi provocările generate de criza economică şi criza energetică.
„Trebuie să căutăm şi să găsim acele puncte de conexiune în aceste vremuri grele şi pline de provocări. Din partea Guvernului Ungariei şi (a Guvernului - n. red.) României există o necesitate foarte puternică de a exista un parteneriat strategic. Acesta poate fi avantajos pentru ambele părţi în rezolvarea celor trei mari provocări: adică provocarea economică, siguranţa energetică şi migraţia. Am văzut că Bruxelles-ul nu a gestionat bine nu numai problemele economice, ci şi problema energetică a fost gestionată prost şi astfel a dus Europa într-o criză economică. Şi în această umbră a recesiunii, totuşi relaţiile comerciale au doborât recorduri între cele două ţări", a arătat ministrul Justiţiei din Ungaria.
Varga Judit a făcut referire şi la acordul semnat la sfârşitul anului trecut între Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi şi le-a mulţumit partenerilor pentru colaborare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu