Secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice (NATO), Mircea Geoană, a pledat, vineri, pentru abandonarea "politicii pământului pârjolit" mai ales atunci când se schimbă Guverne şi lideri, atrăgând atenţia că ideile bune şi inovarea nu sunt apanajul unui grup "îngust" şi "efemer" de conducători, ci se construiesc într-o "ştafetă a cunoaşterii".
"Trebuie să terminăm cu politica pământului pârjolit, mai ales atunci când schimbăm Guverne şi lideri. Suntem campioni mondiali în discontinuitatea strategiilor, la numărul de strategii pe centimetru pătrat şi, din păcate, printre ultimii, la implementarea acestora. (...) Ideile bune, ca şi inovarea nu sunt apanajul unui grup îngust şi efemer de lideri. Ele se construiesc în timp, într-o ştafetă a cunoaşterii, a inteligenţei colective şi a împărtăşirii unui destin comun. Degeaba ne realizăm individual, dacă eşuăm colectiv. Lucrul împreună este începutul unui răspuns coerent la problema inovării în sănătate, economie, la modul în care administrăm ţara şi punem inovarea în centrul dezvoltării societăţii umane", a afirmat Geoană, într-un mesaj video transmis participanţilor la dezbaterea "Creşterea ecosistemului de inovaţie în sănătate în România - provocări şi soluţii", organizată de Comisia de apărare din Senat.
Mircea Geoană, care conduce şi Boardul de inovare din NATO, susţine că "primul ingredient" al inovării este acela de a genera şi cultiva "un mindset permanent de inovare" pentru toţi actorii din societate.
"Inovarea nu este doar menirea cercetătorilor, oamenilor de ştiinţă, a celor din universităţi şi centre de cercetare. A inova înseamnă a educa şi promova o cultură a experimentării, în care eşecul nu este un stimul, ci un pas necesar în atingerea succesului. Un al doilea ingredient este crearea unui ecosistem al inovării, în care tripla elice a relaţiei dintre sectorul public, privat şi academic este esenţial. Un parteneriat strategic între sectorul public, privat şi academic este indispensabil. Salut ideea creării unui hub al inovaţiei medicale alături de universităţi din Israel şi SUA. (...) Al treilea ingredient este resursa umană. Mă bucur să văd împreună universităţi tehnice şi cele de medicină pentru că bioingineria şi biotehnologia sunt două faţete ale aceleiaşi monede. OMS anticipează o lipsă de personal la nivel global de 15 milioane de cadre medicale până în 2030. Creşterea salariului în domeniul medical a reprezentat o condiţie necesară, dar nu suficientă pentru a asigura că resursa umană rămâne în ţară", a adăugat Geoană.
În opinia sa, dacă repatrierea celor din diaspora nu este posibilă întotdeauna, nimic nu trebuie să împiedice colaborarea.
"Al patrulea ingredient este resursa materială şi financiară, mai ales pentru ţările cu economii şubrede. (...) Trebuie să creăm condiţii ca sectorul privat să investească mai mult în cercetare, dezvoltare şi inovare. Al cincilea ingredient este crearea capacităţii de anticipare la nivelul instituţiilor publice, academice şi civice. (...) Ne îndreptăm cu paşi repezi către o eră biodigitală. Convergenţa între sistemele biologice şi tehnologiei digitale reprezintă cea mai importantă revoluţie la nivelul istoriei umanităţii şi va influenţa în mod dramatic economia, societatea, în primul rând zona sănătăţii, alimentaţiei, a protecţiei mediului, a industriei, ca şi a securităţii. Această transformare este extrem de importantă, iar controlul viitoarei ere biodigitale devine din ce în ce mai clar. (...) Dacă ar fi să dăm un sfat în domeniul medicinei, aş spune digitalizaţi, inovaţi şi, mai ales, nu vă daţi bătuţi pentru că îndrăzneala este atributul liderilor, iar frica este moartea creativităţii", a transmis secretarul general adjunct al NATO.
În calitate de preşedinte al Board-ului pentru inovare al NATO, Secretarul General Adjunct Mircea Geoană a transmis un mesaj conferinţei ministeriale de la Praga (Cehia deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene) cu tema “EU Secure and Innovative Digital Future”.
Înaltul oficial a reiterat problemele cu care se confruntă Europa – continua ameninţare a terorismului, proliferarea nucleară, saborarea infrastructurilor, crizele climatice şi mai nou atacul militar, barbar şi nejustificat, al Rusiei asupra Ucrainei, cu consecinţe în toate planurile, de la cel de securitate la cel economic.
Toate acestea, a subliniat Secretarul General Adjunct al NATO, trebuie să constituie argumentele continuării şi extinderii cooperării între UE şi NATO, catalogată ca una fără precedent în ultimii ani, în ce priveşte “mobilitatea militară, securitatea navală, stabilitatea în Balcanii de Vest şi apărarea cibernetică”. Nici o ţară, de una singură, a afirmat Geoană, nu poate face faţă provocărilor acestui moment istoric.
Însă aceste provocări multiple conţin şi “o extraordinară oportunitate”, în condiţiile în care, odată cu aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţă, NATO va avea responsabilitatea protejării a aproximativ 96 la sută din populaţia Uniunii Europene. Oportunitatea “să gândim creativ securitatea noastră şi să ne moelăm viitorul împreună”. Iar viitorul comun nu poate exista în afara inovării în domeniul noilor tehnologii, dar şi a unei abordări etice a acestora.
Mircea Geoană a anunţat că NATO lucrează la îmbunătăţirea cooperării civil-militare, în scopul de a intra în parteneriat cu sectorul privat, întărind astfel rezilienţa socială.
“Anul care vine, două mari iniţiative ale NATO vor prinde viaţă: Acceleratorul de Inovație în Apărare al Atlanticului de Nord, DIANA, şi DIANA va sprijini inovatorii să dezvolte companii comerciale de succes care susţin şi o nevoie importantă de securitate. Iar Fondul de Inovare al NATO de un miliard de euro, primul fond multinațional de investiții de capital de risc din lume, va oferi finanţare start-up-urilor aflate în stadiu incipient care dezvoltă tehnologii cu dublă utilizare. Ambele sunt o desprindere radicală de vechile moduri în care făceam business, pentru a aborda problemele grele de securitate cu care ne confruntăm astăzi. Trebuie să aducem laolaltă minţile cele mai strălucite ale Europei şi Americii de Nord din industrie şi mediul academic, pentru a ne modela viitorul. Un viitor sigur, paşnic şi prosper, bazat pe valorile noastre - muncind impreună, gândind creativ, susţinându-ne valorile. Acesta este modul în care ne vom modela viitorul digital și vom ajuta la protejarea societăților noastre”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu