Geoană susține că România este un aliat NATO foarte apreciat: Are contribuţia sa, inclusiv în acest moment de răscruce

"Regiunea Mării Negre a fost punctul de interes, bastionul şi platforma de lansare a agresiunilor ruse care s-au acumulat până la războiul de azi. Comportamentul iresponsabil şi ostil al Rusiei în regiunea extinsă a Mării Negre afectează profund securitatea Alianţei", a punctat secretarul general adjunct al NATO.

El a spus că, "de la conflicte îngheţate până la folosirea forţei militare, de la restricţii repetate ale libertăţii de navigaţie la atacuri privind securitatea cibernetică, Rusia a folosit toate instrumentele tradiţionale şi hibride". "A transformat părţi din Marea Neagră într-un teritoriu de război. Deci, ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră", a completat Geoană.

Secretarul general adjunct al NATO a mulţumit României că "a făcut posibile condiţiile pentru exporturile de produse din Ucraina prin porturile şi prin traversarea teritoriului său".

"Retragerea parţială a Rusiei din Herson demonstrează curajul incredibil ale forţelor armate ucrainene şi ne arată cât de important este să continuăm susţinerea Ucrainei. Preşedintele Putin reacţionează la înfrângerile pe care le înregistrează pe câmpul de luptă cu mai multe atacuri asupra oraşelor ucrainene, asupra civililor, asupra infrastructurii civile şi cu o retorică periculoasă legată de forţele nucleare. Aşa că trebuie să ne păstrăm cursul pentru Ucraina, dar şi pentru noi. NATO nu va fi intimidată sau descurajată. Vom susţine dreptul Ucrainei la autoapărare atât cât este nevoie. În acelaşi timp, continuăm să ne consolidăm apărarea proprie, pentru a păstra teritoriul aliat şi cei un miliard de cetăţeni ai noştri în siguranţă", a arătat Mircea Geoană.

Potrivit acestuia, prezenţa aliată consolidată din ţara noastră are un mesaj clar - "Suntem aici să apărăm România şi fiecare centimetru de sol aliat".

Geoană: Suntem campioni mondiali în discontinuitatea strategiilor. Să terminăm cu politica pământului pârjolit

Secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice (NATO), Mircea Geoană, a pledat, recent, pentru abandonarea „politicii pământului pârjolit" mai ales atunci când se schimbă guverne şi lideri, atrăgând atenţia că ideile bune şi inovarea nu sunt apanajul unui grup „îngust" şi „efemer" de conducători, ci se construiesc într-o „ştafetă a cunoaşterii".

„Trebuie să terminăm cu politica pământului pârjolit, mai ales atunci când schimbăm Guverne şi lideri. Suntem campioni mondiali în discontinuitatea strategiilor, la numărul de strategii pe centimetru pătrat şi, din păcate, printre ultimii, la implementarea acestora. (...) Ideile bune, ca şi inovarea nu sunt apanajul unui grup îngust şi efemer de lideri. Ele se construiesc în timp, într-o ştafetă a cunoaşterii, a inteligenţei colective şi a împărtăşirii unui destin comun. Degeaba ne realizăm individual, dacă eşuăm colectiv. Lucrul împreună este începutul unui răspuns coerent la problema inovării în sănătate, economie, la modul în care administrăm ţara şi punem inovarea în centrul dezvoltării societăţii umane", a afirmat Geoană, într-un mesaj video transmis participanţilor la dezbaterea "Creşterea ecosistemului de inovaţie în sănătate în România - provocări şi soluţii", organizată de Comisia de apărare din Senat.

„Inovarea nu este doar menirea cercetătorilor, oamenilor de ştiinţă, a celor din universităţi şi centre de cercetare. A inova înseamnă a educa şi promova o cultură a experimentării, în care eşecul nu este un stimul, ci un pas necesar în atingerea succesului. Un al doilea ingredient este crearea unui ecosistem al inovării, în care tripla elice a relaţiei dintre sectorul public, privat şi academic este esenţial. Un parteneriat strategic între sectorul public, privat şi academic este indispensabil. Salut ideea creării unui hub al inovaţiei medicale alături de universităţi din Israel şi SUA. (...) Al treilea ingredient este resursa umană. Mă bucur să văd împreună universităţi tehnice şi cele de medicină pentru că bioingineria şi biotehnologia sunt două faţete ale aceleiaşi monede. OMS anticipează o lipsă de personal la nivel global de 15 milioane de cadre medicale până în 2030. Creşterea salariului în domeniul medical a reprezentat o condiţie necesară, dar nu suficientă pentru a asigura că resursa umană rămâne în ţară", a adăugat Geoană. Citește mai multe AICI!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News