Pământul, știm bine, este o planetă vie și ne-o dovedește în fiecare zi, între evenimente geologice mici și mari: de la cutremure care au devastat regiuni întregi, până la activitatea vulcanică care face ca magma să fiarbă sub scoarța terestră.
Nu există colț de lume care să nu fie supus ajustărilor și transformărilor asupra cărora savanții sunt angajați în observațiile lor. Studiul, de fapt, nu este doar necesar pentru a ne extinde cunoștințele, ci este și valoros pentru monitorizarea fenomenelor prin prevenirea episoadelor potențial catastrofale.
În acest sens, deci, de multe ori departe de a fi liniștitoare, vin și prognozele emise de oamenii de specialitate și tocmai acesta este cazul celei mai recente alerte lansate.
”Santorini va fi copleșită de o erupție vulcanică”: acestea sunt cuvintele îngrijorătoare rostite de geologi. Insula greacă, îndrăgită de turismul internațional inclusiv de români, este în pericol de dispariție din cauza vulcanului submarin, Kolumbo, potrivit Supereva.
De fapt, formarea insulei Santorini se datorează însăși vulcanului Kolumbo, care a erupt cu aproximativ 3600 de ani în urmă. Atunci, de fapt, insula a luat forma pe care o cunoaștem astăzi, în timp ce alte părți ale teritoriului grecesc au dispărut pentru totdeauna.
Însăși vechiul Akrotiri – vechiul Santorini – a fost ras de pe fața pământului după erupția vulcanului.
Potrivit descoperirilor geologilor, un scenariu la fel de catastrofal ar putea fi replicat, ajungând să distrugă complet Santorini copleșit de o erupție vulcanică gigantică.
Situat la 3 km nord-est de insulă, Kolumbo a fost tăcut mult prea mult timp din acest moment și tocmai acesta este ceea ce este înfricoșător.
Deși vulcanul a rămas liniștit de mii de ani și continuă să fie și astăzi, nu este puțin probabil să erupă fără niciun fel de avertisment într-un mod absolut violent. Și dacă s-ar întâmpla asta, amploarea dezastrului ar fi enormă.
Când se va întâmpla acest lucru? Nimeni nu știe cu exactitate, dar potrivit experților vulcanul Kolumbo ar putea erupe oricând.
De aici decizia nu doar de a monitoriza în mod constant fundul mării, ci și hotărârea protecției civile grecești de a pregăti un plan de urgență care să poată fi implementat în cazul în care se întâmplă cel mai rău.
Documentul a fost întocmit în 2020 și în 185 de pagini definește în detaliu toate acțiunile care trebuie luate în cazul unei erupții pentru a evacua cât mai rapid zonele expuse riscului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu