Georgia se confruntă cu o escaladare îngrijorătoare a violenței politice, alimentată de adoptarea recentă a unei legi controversate privind "agenții străini", modelată după legislația similară din Rusia.
Parlamentul georgian a votat o lege controversată privind "agenții străini", care a declanșat săptămâni de proteste masive în stradă. Cu toate acestea, proiectul de lege se confruntă acum cu un posibil veto din partea președintelui Georgiei, pe care parlamentul din Tbilisi îl poate anula prin organizarea unui vot suplimentar.
Legea a stârnit o reacție puternică din partea opoziției, a societății civile și a partenerilor occidentali ai Georgiei, care se tem că aceasta va fi folosită pentru a reduce la tăcere vocile critice și a submina democrația în țară. Criticii susțin că legea este formulată în termeni vagi și oferă autorităților un instrument puternic pentru a discredita și a persecuta jurnaliștii, activiștii și organizațiile neguvernamentale care primesc finanțare din străinătate, scrie POLITICO.
Unul dintre cazurile șocante care ilustrează această spirală a violenței este cel al lui Gia Japaridze, un fost diplomat și lector universitar, care a fost atacat brutal în apropierea casei sale de către un grup de indivizi înarmați cu bâte. Japaridze, un critic vocal al legii, este convins că atacul a fost orchestrat de guvern, ca răspuns la opoziția sa față de această legislație controversată. Atacul asupra lui Japaridze a fost condamnat de organizațiile internaționale pentru drepturile omului, care au cerut autorităților georgiene să investigheze în mod transparent și imparțial acest incident și să tragă la răspundere pe cei responsabili.
Fratele său, Zurab Japaridze, politician de opoziție, a împărtășit o experiență similară, fiind ținta mai multor tentative de atac. Acesta a fost nevoit să tragă focuri de armă în aer pentru a-și descuraja agresorii, un incident care subliniază gravitatea situației și nivelul de intimidare la care sunt supuși criticii guvernului. Aceste atacuri asupra unor figuri publice proeminente au creat un climat de teamă și insecuritate în rândul opoziției, care se simte din ce în ce mai vulnerabilă în fața agresiunilor fizice și verbale.
Nino Zuriashvili, fondatoarea unei publicații investigative care riscă să fie etichetată drept "agent străin", a fost ținta unor campanii de intimidare și hărțuire, inclusiv prin apeluri telefonice anonime, afișe denigratoare și vandalism asupra mașinii sale. Aceste acte de intimidare au scopul de a reduce la tăcere vocile critice și de a crea un climat de frică și autocenzură în rândul jurnaliștilor și activiștilor. Cazul lui Zuriashvili este emblematic pentru presiunile la care sunt supuși jurnaliștii independenți din Georgia, care se confruntă cu un mediu din ce în ce mai ostil și restrictiv.
Un alt politician de opoziție, Dimitri Chikovani, a fost bătut cu bestialitate de un grup de bărbați necunoscuți, ajungând la spital cu răni grave. Atacul a fost surprins de camerele de supraveghere, iar Chikovani a acuzat direct guvernul și pe oligarhul Bidzina Ivanishvili, fondatorul partidului de guvernământ Visul Georgian, de orchestrarea acestuia. Acest incident violent a stârnit îngrijorări profunde cu privire la siguranța personală a politicienilor de opoziție și la capacitatea autorităților de a garanta un proces electoral liber și corect.
Partenerii occidentali ai Georgiei, inclusiv Statele Unite și Uniunea Europeană, au avertizat în repetate rânduri că adoptarea acestei legi va afecta grav aspirațiile țării de a adera la UE și NATO. În ciuda acestor avertismente, Parlamentul georgian a adoptat legea cu o majoritate confortabilă, iar mii de protestatari au ieșit în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea. Autoritățile au răspuns cu forța, dispersând mulțimea cu tunuri de apă și gaze lacrimogene și arestând zeci de persoane. Aceste proteste au evidențiat o divizare profundă în societatea georgiană, între cei care susțin parcursul pro-european al țării și cei care se opun acestuia.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu