Gerhard Karner, ministrul de Interne austriac, după ce ne-a respins intrarea în Schengen: Şi eu sunt supărat...

"Am votat împotriva Bulgariei şi României în acest moment. Şi asta pentru că Schengen nu funcţionează în acest moment, atlfel nu am fi avut 75.000 de migranţi neînregistraţi în Austria. Am sugerat amânarea votului pentru septembrie 2023. După acea fază poţi spune că ceva s-a întâmplat, s-au luat nişte măsuri. Hârtia are răbdare, acţiunile sunt importante", a declarat Karner pentru Der Standard. 

Întrebat ce părere are despre starea de dezamăgire şi nervozitate venită de la Bucureşti după decizie, Karner a spus că "şi eu sunt supărat. Anume pe procedură, pentru că actele mi-au fost puse pe masă peste noapte. De peste un deceniu se discută că Schengen va fi extins, iar acum vine aşa, brusc, fără o pregătire a populaţiei cu privire la ce va aduce această extindere: va creşte nivelul de securitate? Există plusuri şi minusuri? Există riscuri?". 

Jurnaliştii de la Der Standard au vrut să ştie şi dacă alegerea lui Karner ar fi fost diferită dacă în Austria nu ar fi fost alegeri în ianuarie, dar ministrul a negat vehement. 

"Una nu are de-a face cu cealaltă. Avem cel mai mare număr de refugiaţi din 1956 încoace. Şi este migraţie ilegală, pentru că ştim că cei mai mulţi sunt refugiaţi economic. Nu pot ignora asta", a concluzionat ministrul. 

Presa austriacă: România vrea 200 de milioane de euro pe lună compensaţii pentru refuzul intrării în Schengen

Publicaţia vieneză Kurier îl citează pe Răzvan Nicolescu, preşedintele Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, care a avansat şi o sumă lunară pe care Austria ar trebui să o plătească. 

"Mi se pare că doi lideri din Austria, cancelarul şi ministrul de interne, practic încearcă să ia ostatice toate valorile şi principiile Uniunii Europene de când s-a fondat Uniunea Europeană şi nu să nu mai respecte nimic, pentru că aşa vor ei. Eu nu cred că lucrurile vor rămâne aşa. Din punct de vedere economic, eu cred că Schengen este şi o chestiune economică sau este, poate în primul rând o chestiune economică. Este o chestiune şi de respect pentru 30 de milioane de cetăţeni români şi bulgari. Dar este o problemă economică şi dacă nu conştientizăm acest lucru, trebuie să mergem în toate punctele noastre de trecere a frontierei către vest şi să vedem acolo tiruri care stau zile întregi ca să treacă punctul de trecere a frontierei. Şi sunt kilometri de tiruri", a menţionat Nicolescu, într-o conferinţă de presă, organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Acesta a adăugat că, în baza unei analize realizată de o companie de consultanţă, fiecare lună de întârziere în aderarea României la Schengen înseamnă minimum 200 de milioane de euro mai puţin la Produsul Intern Brut al ţării,

"Am văzut o analiză foarte serioasă, o modelare foarte serioasă făcută de o firmă de consultanţă din Big 4. Fiecare lună de întârziere în aderarea noastră la Schengen înseamnă minim 200 de milioane de euro mai puţin la produsul intern brut al României. Aceeaşi analiză arăta că, în cei 11 ani pe care i-am pierdut, suma pierderilor la PIB-ul României a fost în valoarea actualizată a banilor, de aproape 25 de miliarde de euro. Eu cred că este momentul să spunem că nu se mai poate aşa şi dacă austriecii vor să exerseze pe Uniunea Europeană egourile lor politice legate de alegerile pe care le au în ianuarie, la alegerile regionale, dacă vor să utilizeze valorile Uniunii Europene în sensul de a nu le mai respecta, până la urmă să dea banii ăştia - 200 de milioane de euro pe lună, pierderi pentru economia României. Inclusiv, atenţie, pentru multe firme cu capital mixt româno-austriac sau chiar firme austriece care derulează afaceri în România", a afirmat el, citat de Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News