Un parc eolian din Germania este demontat pentru a extinde mina de lignit Garzweiler.
Turbinele eoliene din apropierea minei Garzweiler din statul Renania de Nord-Westfalia, conduse de gigantul energetic german RWE, sunt îndepărtate pentru a face loc unei exploatări de lignit, scrie Balkan Green Energy News.
Turbinele erau în funcțiune din 2001, iar subvențiile guvernamentale au expirat. Nu se știe cât va dura această acțiune însă până acum, o turbină eoliană a fost deja îndepărtată.
Producția anuală a minei Garzweiler este de 25 de milioane de tone de lignit, potrivit RWE. Acesta a estimat că rezervele de lignit din zonă ar putea dura până în 2045.
Săpătura a fost inițial limitată la o suprafață de 66 de kilometri pătrați în zona Garzweiler 1. Complexul a fost extins în 2006 până la sectorul Garzweiler 2 pe o suprafață de 48 de kilometri pătrați.
This is a wind park close to the German coal mine Garzweiler. It's getting deconstructed for more coal mining! Because the german government (with Greens as part of the coalition locally and nationally) gave in to the demands of the fossil fuel industry. You cannot make this up. pic.twitter.com/VwDAwgLlHs
— Johannes Fehr (@JohannesFehr) October 20, 2022
Populația din mai multe municipalități din zona de vest de Köln a trebuit să fie relocată din cauza extinderii minei Grazweiler. Pe lângă locația parcului eolian, RWE ocupă o zonă în și în jurul micului oraș Lützerath care, potrivit sursei citate, va fi complet evacuat și demolat.
Orașul a devenit un câmp de luptă simbolic pentru activiștii climatici din Germania.
”Decizia de a demola Lützerath a fost luată în conformitate cu noua politică a țării în materie de cărbune de a crește temporar utilizarea lignitului pentru producerea de energie electrică în timpul crizei energetice”, a informat Clean Energy Wire.
Cu toate acestea, Renania de Nord-Westfalia a anunțat că va înceta utilizarea combustibililor fosili până în 2030, la fel ca RWE.
Activiștii pentru climă care s-au opus planurilor au numit decizia cinică și ipocrită.
Instanța a constatat că nicio mină alternativă de suprafață nu ar satisface cererea necesară de lignit. Securitatea aprovizionării este în prezent prioritatea, în timp ce ”protecția climei rămâne una dintre provocările cheie ale timpului nostru”, a subliniat RWE și a declarat că încearcă să le sprijine pe ambele.
Ministerul Economiei din Renania de Nord-Westfalia a detaliat: ”Dacă s-ar păstra Lützerath, volumul de producție necesar pentru menținerea securității aprovizionării în următorii opt ani nu ar putea fi atins, stabilitatea minei deschise nu ar putea fi garantată și recultivarea necesară nu ar putea fi efectuată”.
Citește și:
România şi-a propus, prin PNRR, să renunţe complet la cărbune în sistemul energetic în următorii 10 ani.
Prin proiectul de act normativ privind decarbonizarea sectorului energetic se stabileşte cadrul legal general pentru eliminarea etapizată din mixul energetic a producţiei de energie electrică pe bază de lignit şi huilă, termenele pentru închiderea şi conservarea grupurilor energetice cu funcţionare pe acest combustibil, dar şi măsuri pentru asigurarea rezervei tehnice necesare funcţionării sigure şi stabile a sistemului electroenergetic national.
În Valea Jiului, unde mai există patru exploatări miniere şi o termocentrală, administraţia Complexului Energetic Hunedoara nu a putut comenta implicaţiile pe care le va avea această ordonanţă asupra programului deja stabilit pentru închiderea treptată a unităţilor.
Potrivit acestui program, cele patru mine îşi vor înceta producţia în anul 2030, urmând să fie închise până în 2032 şi existând un plan de concedieri colective multianual pentru cei peste 2000 de angajaţi care mai lucrează aici. Soluţia tehnică prevăzută în programul agreat cu Comisia Europeană este de închidere, nu de punere în conservare a minelor, care nu vor mai putea fi repuse în funcţiune, acest proces fiind unul ireversibil.
Chiar dacă ar putea prelungi funcţionarea minelor din Valea Jiului, responsabilii din acest domeniul spun că au nevoie de investiţii masive din partea statului pentru a creşte productivitatea. În ultimele trei decenii, nu a existat nicio retehnologizare în minerit, abia fiind asigurate materialele de strictă necesitate, iar, în prezent, cele patru exploatări miniere produc aproximativ 1000 de tone de huilă pe zi, ceea ce înseamnă că termocentrala de la Paroşeni funcţionează cel mult trei zile pe săptămână. Studiile efectuate de specialiştii Universităţii Petroşani arată că există rezerve de cărbune pentru câteva decenii, dar sunt foarte greu de exploatat cu tehnologia folosită în prezent în subteran, care generează costuri de producţie foarte mari.
În plus, termocentrala Mintia, închisă de aproape un an, va fi scoasă la licitaţie peste două săptămâni pentru un preţ de pornire ce depăşeşte 90 de milioane de euro, asta, deşi mai mulţi specialişti, dar şi sindicatele au arătat că, în acest context geostrategic în care ne aflăm, ar trebui repornită de statul român. Nu mai puţin de 11 companii şi-au anunţat intenţia de a participa la licitaţie, iar noul proprietar se va obliga prin contract să menţină destinaţia unităţii şi să livreze energie în stemul energetic naţional, scrie Rador.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News