Sancțiunilor Rusiei împotriva Gazprom Germania ar face daune de cinci miliarde euro pe an, se arată într-o estimare.
Sancţiunile impuse de Rusia împotriva companiei Gazprom Germania şi a filialelor acesteia i-ar putea costa pe contribuabilii şi utilizatorii de gaze germani cinci miliarde de euro pe an, sub forma costurilor pentru achiziţiile din alte surse, scrie duminică ziarul Welt am Sonntag, conform Agerpres. Moscova a decis în mai să sisteze furnizarea către filiala germană a concernului Gazprom, după ce Berlinul a plasat Gazprom Germania sub administrare specială din cauza invaziei ruse în Ucraina.
Ulterior, autoritatea germană pentru reţelele energetice Bundesnetzagentur, ca administrator, a fost nevoită să achiziţioneze gaze de pe piaţa internaţională pentru a înlocui livrările din Rusia şi a onora contractele cu companiile municipale de utilităţi şi cu furnizorii regionali de gaze. Ministerul economiei apreciază că necesarul suplimentar este de 10 milioane de metri cubi de gaze pe zi; un purtător de cuvânt al confirmat estimarea publicată de ziarul citat.
Welt am Sonntag a afirmat că costurile curente vor fi de circa 3,5 miliarde de euro pe an, la care se adaugă suma necesară pentru umplerea depozitului de gaze naturale de la Rehden, ordonată miercuri de ministrul economiei, Robert Habeck. Săptămânalul arată că costurile suplimentare vor fi transferate furnizorilor de energie şi consumatorilor finali, sub forma unei taxe pe gaze, începând din octombrie. Purtătorul de cuvânt al ministerului economiei a susţinut că nu există niciun risc privind furnizarea.
Ministrul de externe al Italiei, Luigi di Maio, a declarat sâmbătă că "războiul mondial al pâinii a început deja" din cauza blocării cerealelor în Ucraina, care împiedică accesul la grâne a numeroase ţări vulnerabile, iar această situaţie implică "riscul ca noi conflicte să izbucnească în Africa", transmite EFE.
"Războiul mondial al pâinii este deja în desfăşurare şi trebuie să-l oprim. Riscăm (să ne confruntăm cu) instabilitatea politică în Africa, cu proliferarea organizaţiilor teroriste, cu lovituri de stat: toate acestea, ca urmare a crizei cerealelor cu care ne confruntăm", a avertizat Di Maio.
EFE aminteşte că, înainte de invazia rusă, Ucraina era unul dintre principalii exportatori mondiali de cereale şi fertilizatori pentru agricultură, iar mărfurile sale erau fundamentale pentru securitatea alimentară în regiuni precum Orientul Mijlociu sau nordul Africii.
Parlamentul german a aprobat vineri majorarea salariului minim pe oră la 12 euro (12,84 dolari), îndeplinind astfel o promisiune electorală cheie făcută de cancelarul Olaf Scholz în campania electorală de anul trecut. Creşterea de aproape 15% va intra în vigoare la 1 octombrie. Guvernul afirmă că aproximativ 6,2 milioane de persoane din Germania lucrează în prezent pentru mai puţin de 12 euro pe oră.
Germania a venit relativ târziu în ceea ce priveşte instituirea unui salariu minim naţional. Acesta a fost introdus în 2015, la insistenţele social-democraţilor de centru-stânga ai lui Scholz, care la acea vreme erau parteneri minori în guvernul cancelarului conservator Angela Merkel.
Salariul minim a fost stabilit iniţial la 8,50 euro pe oră. O comisie care supervizează astfel de creşteri salariale şi care include reprezentanţi ai sindicatelor şi ai angajatorilor a aprobat ulterior o majorare la 9,82 euro, cât este în prezent. Acesta va creşte la 10,45 euro la 1 iulie, înainte de a ajunge la minimul de 12 euro trei luni mai târziu. Comisia va continua să facă revizuiri.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News