Germania și Ucraina își dispută o turbină a gazoductului rusesc Nord Stream

Această turbină este în prezent în mentenanţă în atelierele grupului german Siemens din Canada. Gigantul energetic rus Gazprom invocase aceste lucrări pentru a justifica la jumătatea lunii iunie o diminuare a livrărilor sale către Germania prin gazoductul Nord Stream.

Guvernul german afirmă că se află de mai multe săptămâni "în contacte intensive" cu Ottawa pentru a obţine returnarea acestui echipament, în pofida sancţiunilor instituite împotriva Rusiei.

Berlinul a afirmat vineri că a primit "semnale pozitive" din partea Canadei, potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit.

Germania nu crede în motivul tehnic invocat de Gazprom pentru a explica reducerea livrărilor de gaze, dar consideră că returnarea turbinei ar priva Rusia de un pretext pentru a prelungi această închidere a robinetului la gaze, care ameninţă să degenereze într-o criză energetică majoră.

La rândul său, Ucraina a cerut imediat Canadei să nu restituie turbina.

"Solicităm Canadei să nu restituie turbina Gazprom Germaniei, ci Ucrainei", a scris joi pe pagina sa de Facebook Serghei Makogon, şeful operatorului sistemului de transport al gazelor din Ucraina (OGTSU).

Potrivit lui, gazoductele ucrainene sunt capabile să transporte un volum suficient de gaze spre Germania pentru a compensa diminuarea livrărilor ruseşti.

"Ucraina poate transporta totalitatea volumului Nord Stream, în timp ce există încă gazoductul inactiv Yamal care trece prin Polonia", a argumentat Makogon.

"Nu trebuie să ne supunem şantajului exercitat de Kremlin", a adăugat el.

"Canada examinează în prezent dacă livrarea turbinei încalcă dispoziţiile referitoare la sancţiuni", a explicat vineri Ministerul german al Economiei.

"Dacă aceasta ar uşura canadienilor să ia decizia pe plan juridic", germanii propun Ottawei să le trimită turbina mai degrabă lor decât Rusiei.

Kremlinul a asigurat vineri că "dacă turbina îi este restituită după repararea ei, aceasta ar permite să crească volumul" de gaze livrat prin Nord Stream.

Germania se teme ca Moscova să nu întrerupă total fluxul de gaze după mentenanţa de rutină a gazoductului însuşi care urmează să înceapă luni şi să dureze zece zile, potrivit AFP.

Consiliul Europei insistă cu 'imperativul de a se face dreptate' victimelor din Ucraina

Comisarul pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei a insistat vineri asupra 'imperativului de a se face dreptate' victimelor războiului din Ucraina, în timp ce conflictul are 'efecte dezastruoase' asupra drepturilor omului ale populaţiei, relatează AFP. 

'Atacul Federaţiei Ruse a provocat încălcări grave şi masive ale drepturilor omului şi ale dreptului internaţional umanitar, cu efecte dezastruoase asupra exercitării practic a tuturor drepturilor omului de către populaţia din Ucraina', a rezumat grav Dunja Mijatovic într-un memorandum despre consecinţele războiului.

Ea citează în special 'execuţii arbitrare', 'dispariţii forţate', 'încălcări ale dreptului la proprietate', 'cazuri de tortură şi de maltratări', 'violenţe sexuale' şi detenţii arbitrare. 'Enormele pierderi de vieţi umane şi amploarea distrugerilor sfidează înţelegerea', insistă Mijatovic, care s-a deplasat în Ucraina în luna mai, cerând 'respectarea legislaţiei internaţionale referitoare la drepturile omului şi la dreptul internaţional umanitar'.

Dacă toate aceste alegaţii de atingere aduse drepturilor omului 'ar trebui să facă obiectul unei anchete aprofundate', 'prioritatea trebuie să fie acum de a crea condiţii sigure pentru supravieţuitori, de a li se asigura un acces efectiv la căile de recurs şi justiţie şi de a privilegia protecţia demnităţii şi bunăstării lor', a subliniat Mijatovic, invitând să se acorde o 'atenţie specială şi urgentă' copiilor şi femeilor.

Potrivit Comisarului pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei, este 'imperativ să se facă dreptate victimelor atrocităţilor'.

'Federaţia Rusă şi Ucraina au amândouă obligaţia de a ancheta şi de a-i urmări pe autorii încălcărilor masive ale drepturilor omului şi ai infracţiunilor grave împotriva dreptului umanitar internaţional', a afirmat ea. Dar această justiţie trebuie de asemenea să treacă printr-o 'coordonare eficientă între actori naţionali şi internaţionali' şi o 'cooperare eficientă cu Curtea Penală Internaţională şi un sprijin pe termen lung sistemului judiciar ucrainean'.

Consiliul Europei, care reuneşte 46 de state de pe continentul european, între care şi Ucraina, îşi are sediul la Strasbourg, în estul Franţei, în apropiere de frontiera germană. Rusia, care a atacat Ucraina în 24 februarie, a părăsit această instituţie la 15 martie, înainte de a fi exclusă în mod oficial în ziua următoare, notează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News