Germania va plafona preţurile la electricitate prin taxarea profiturilor excesive (document)

Pentru a ajuta la finanţarea plafonului şi a plăti pentru stabilizarea reţelelor de transport al electricităţii, autorităţile de la Berlin au în vedere taxarea profiturilor anumitor companii de electricitate, se precizează în documentul consultat. În plus, schema va fi finanţată prin pachetul de sprijin în valoare de 200 de miliarde de euro anunţat luna trecut de Guvernul condus de cancelarul Olaf Scholz, pentru a ajuta gospodăriile şi companiile să facă faţă creşterii preţurilor la energie în cea mai mare economie a Europei.

Documentul consultat de Reuters nu prevede cât de multe fonduri vor fi trase din pachetul de 200 de miliarde de euro şi nici ce procent din fondurile generate din taxarea profiturilor excesive va fi folosit pentru finanţarea plafonului. Plafonul ar urma să fie bazat pe consumul anterior de electricitate pe parcursul unui an.

Designul schemei ar urma să fie similar cu plafonul de preţ la gaze naturale, anunţat la începutul acestei luni de Guvernul de la Berlin. Însă, spre deosebire de planurile Guvernului german pentru a veni în sprijinul consumatorilor de gaze, proiectul privind preţurile la electricitate nu include şi acordarea în acest an a unei plăţi unice echivalentă cu factura la electricitate pe o lună.

În conformitate cu planul Berlinului, Guvernul german ar putea colecta 90% din profiturile generate de companiile de electricitate peste costurile de producţie, arată documentul menţionat. Pentru preţurile spot, taxa ar urma să se aplice retroactiv, din luna martie, iar pentru preţurile viitoare, din decembrie.

Documentul elaborat de Ministerul german al Economiei, şi care urmează să fie prezentat Cabinetului în data de 18 noiembrie, prevede că producţia de electricitate din huilă, gaze naturale şi biogaz, nu va fi inclusă în această măsură, din cauza costurilor mari de producţie. Italia şi Marea Britanie au implementat taxe similare, în timp ce Spania a introdus o taxă temporară.

Luna trecută, Comisia Europeană a stabilit un cadru de referinţă pentru taxele aplicate profiturilor excesive ale firmelor din energie, dar la insistenţa Germaniei, Executivul comunitar a lăsat o marjă largă de manevră pentru ca statele membre să îşi elaboreze propriile lor măsuri.

Citește și - Raport dur al celor trei servicii secrete din Germania: Politicienii au ignorat avertismentele privind Rusia, iar China este cea mai mare amenințare pe termen mediu

Serviciile de informații din Germania au lansat avertismente dure într-o ședință a comisiei de specialitate din Bundestagul german.

Comunicatul integral:

Potrivit serviciilor de informații, societatea și politica din Germania au ignorat prea mult timp avertismentele privind pericolele care vin dinspre Rusia și China. Atacul Rusiei asupra Ucrainei din luna februarie a acestui an a fost mult mai puțin neașteptat pentru observatorii profesioniști decât a părut pentru mass-media și publicul larg, potrivit unei audieri publice a reprezentanților de vârf ai serviciilor federale de informații de către comisia parlamentară de control.
Președintele BND, Bruno Kahl, a calificat războiul de agresiune împotriva Ucrainei drept un „punct de cotitură”, care, totuși, nu a fost „cu adevărat” o surpriză. Ceea ce s-a întâmplat a fost ceea ce agenția sa a avertizat de ani de zile, și anume că președintele rus Vladimir Putin rămâne dispus să folosească forța pentru a-și atinge obiectivele și că aceste obiective nu s-au schimbat. „Din nefericire”, în discursul public din ultimele decenii a fost un fapt obișnuit să fie ignorate amenințările și să fie respinse avertismentele autorităților de securitate ca fiind alarmiste. Cu toate acestea, raportarea BND cu privire la tendința lui Putin de a recurge la violență a fost întotdeauna „mai degrabă fără rezerve”: „Tendința politicienilor și a publicului de a avea încredere într-o turnură pozitivă există pur și simplu”.

Putin ajunsese la concluzia că nu va reuși să convingă Occidentul prin negocieri să recunoască presupusele interese de securitate ale Rusiei sau dorința acesteia de a fi percepută ca o superputere. În cele din urmă, în calculele sale, costurile unui război cântăreau mai puțin decât costurile unei apropieri suplimentare între Ucraina și Occident. Conform înțelegerii lui Putin cu privire la interesele de securitate ale Rusiei, principala amenințare provine din ceea ce el percepe ca fiind o răspândire „agresivă” a libertății și democrației de către Occident. Cu toate acestea, Occidentul nu poate împiedica nicio țară din lume să depună eforturi pentru o ordine democratică doar pentru că tulbură pacea unui vecin autocrat.

Deocamdată, Kremlinul nu este interesat de o soluție negociată. Prin urmare, războiul va continua cu siguranță și anul viitor. Kahl a recunoscut că, dacă războiul convențional va continua să eșueze, Putin ar putea fi tentat să folosească arme nucleare „sub-strategice” pentru a forța Ucraina să se așeze la masa negocierilor și să impună o pace dictată. Cu toate acestea, nu există în prezent nicio dovadă în acest sens: „Nu vedem în acest moment pregătiri pentru utilizarea armelor strategice sau substrategice. Nu este cazul să ne panicăm”.

Pe termen lung, o amenințare semnificativă este de temut din partea unei „Chine autocratice care se ridică pentru a deveni o putere globală”, a avertizat Kahl. Mediul de afaceri, societatea și politica din Germania au fost, de asemenea, prea încrezătoare în această privință și au devenit „dureros de dependente” de o putere care „dintr-o dată nu mai pare pacifistă”. Împreună cu BfV, BND încearcă de cinci ani să crească gradul de conștientizare a riscurilor pe care le prezintă China în afaceri și în știință. Un prim succes în 2019 a fost o declarație sceptică a Federației Industriei Germane (BDI) cu privire la legăturile economice cu superputerea din Orientul Îndepărtat. Dar există „multă încredere și naivitate în domeniul științific”, ceea ce nu este adecvat.

Președintele BfV, Thomas Haldenwang, a subliniat, de asemenea, că autoritatea sa a recunoscut „cu mult timp în urmă” perseverența strategică enormă cu care regimul autoritar din Rusia lucrează pentru a destabiliza democrațiile occidentale. Biroul pentru Protecția Constituției avea „de mult timp” în vizor Kremlinul ca „actor agresiv” care folosește „mijloace și metode neloiale”. În urmă cu doi ani, printre altele, a avertizat asupra unei „brutalizări alarmante” a activităților de spionaj rusesc. După atacul asupra Ucrainei, este de așteptat ca „pragul de inhibiție pentru operațiunile de informații” să continue să scadă. Rivalitatea de sistem, care mocnește de multă vreme, s-a transformat acum într-o luptă deschisă.

În viitor, este de așteptat ca spionajul rusesc să fie „și mai conspirativ”. Sunt de așteptat atât atacurile cibernetice, cât și spionajul și chiar asasinarea opozanților regimului rus care trăiesc în Germania. O „amenințare în sfera politică” sunt, de asemenea, campaniile de dezinformare și de influență, precum și „narațiunile pro-rusești răspândite de autoritățile ruse”, care pot fi așteptate să devină „mult mai ofensive și agresive”. Aici, Rusia folosește toate canalele de răspândire a relatărilor false, cărora Haldenwang le-a atribuit „relevanță distrugătoare pentru democrație”, de asemenea cu ajutorul „influencerilor” pro-ruși și al „politicienilor activi cu legături speciale cu Rusia, dintre care unii răspândesc propaganda rusă în Bundestagul german – din convingere profundă sau pentru că se dau bani pentru asta”.

La fel ca și președintele BND, Haldenwang a precizat, de asemenea, că, pe termen lung, amenințarea mult mai mare la adresa securității și intereselor germane va veni din partea Chinei: „Rusia este furtuna, China este schimbarea climatică”. ”Să nu piardă din vedere pericolele pentru democrație în fața provocării sporite pe care o reprezintă situația internațională. Acest lucru este valabil în special pentru lupta împotriva extremismului violent de dreapta și a ideologilor Noii Drepte. În următoarele câteva luni se va observa în ce măsură extremiștii de dreapta reușesc să exploateze protestele împotriva crizei economice și a inflației. Aceasta este încă o întrebare deschisă. În spectrul stângii orientate spre violență, antimilitarismul capătă din nou importanță pe fondul ajutorului german pentru armament acordat Ucrainei. Sub impresia retragerii NATO din Afganistan, amenințarea reprezentată de islamism a crescut din nou recent”.

Președinta MAD, Martina Rosenberg, a raportat că autoritățile sale au monitorizat activitatea de spionaj rusesc „la un nivel ridicat” timp de „mulți ani” înainte de atacul asupra Ucrainei. Ar fi spionate structurile de apărare și planificarea viitoare a Bundeswehr, industria de armament, acum și livrările de arme către Ucraina și sprijinul pentru pregătirea soldaților ucraineni în Germania. Recent, s-a observat că dronele survolează în mod repetat locațiile Bundeswehr unde au loc astfel de cursuri de pregătire militară. Bundeswehr este ținta campaniilor de dezinformare rusești în statele NATO din Europa de Est, precum Lituania și Slovacia, unde are trupe. Există încercări de subminare a încrederii populației în NATO prin rapoarte false țintite.

Autoritatea sa se concentrează în continuare pe lupta împotriva extremiștilor de dreapta din trupe, a subliniat Rosenberg. Numărul de anchete relevante a crescut de la 574 la 688 între 2020 și 2021. Anul trecut au fost identificați 11 extremiști și 31 de persoane „cu o lipsă de loialitate față de Constituție”. Vezi articolul aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News