EXCLUSIV Gigel Lazăr (FNA și CIADO): De ce NU sunt șanse, cel puțin în viitorul apropiat, să se legalizeze marijuana în România
Gigel Lazăr, preşedintele Federaţiei Neguvernamentale Antidrog - FNA şi al CIADO România, a vorbit în exclusivitate pentru DC News despre posibilitatea legalizării marijuanei în țara noastră.
Ținând seamă de cazul protestatarului Cristian Dide, arestat preventiv după ce a procurat canabis din afara ţării, dar şi din România, şi a trimis două colete cu droguri la sediile DIICOT - Structura Centrală şi Serviciul Teritorial Iaşi, l-am contactat pe Gigel Lazăr, preşedintele Federaţiei Neguvernamentale Antidrog - FNA şi al CIADO România, pentru a ne spune cât de departe e țara noastră de legalizarea marijuanei. Concluzia este că foarte departe.
De ce NU sunt șanse, cel puțin acum, să se legalizeze marijuana în România
Putem vorbi de legalizarea marijuanei în România? Ei bine, Gigel Lazăr crede că nu. De ce? "Pregătirea trebuie să fie mult mai amplă, nu e doar așa o chestie *Hai să legalizăm!*. Legalizăm ce? Cum? La ce mod? Cu ce infrastructură? Care sunt termenii de comercializare sub aspectul compoziției sau conținutului THC? Cine va verifica modalitatea de vânzare? Avem noi infrastructura totală? Nu! E o chestie complexă!", a explicat Gigel Lazăr pentru DC News, subliniind că "România nu e pregătită".
"Mai apare segmentul policonsumului. Există această practică a multor tineri: să consume marijuana, iar seara, când merg în diferite cluburi sau la diferite petreceri, festivaluri, să înceapă să consume boabe de diferite variante. Noi nu avem cultura și știința consumului de droguri cum au occidentalii, țări în care se consumă de 40-50 de ani. Este iar un risc.", a adăugat Gigel Lazăr.
De asemenea, dacă s-ar intenționa legalizarea marijuanei, ar trebui să avem în vedere și diferențele culturale între Est și Vest, a spus Gigel Lazăr în continuare. "Avem un procent oficial de 10,6% prevalență la consumul de droguri de toate tipurile. Tot studiile arată că sunt 60% consumatori de marijuana. Plecând de aici și până la a face legalizarea sau dezincriminarea consumului propriu, pentru că sunt termeni diferiți... De exemplu, Olanda nu a legalizat consumul. Olanda a dezincriminat consumul propriu! Sunt lucruri de nuanță, dar în același timp, transmise greșit în sânul populației, avem surpriza să creăm niște confuzii foarte mari.", a mai spus el.
"Sunt țări care admit tacit, unele care au permis consumul propriu cu două tulpini la domiciliu, dar nu ai voie să fumezi în spațiul public, etc. Sunt alte țări care au admis coffee shop-urile... Lucrurile diferă de la țară la țară și sunt convins să fiecare guvern sau parlament a luat decizia după o lungă consultare. Italia sau Germania au studii de aproape 7, 8, 9 și 10 ani până să ajungă la o dezbatere. Noi ce avem? Nici măcar strategie națională antidrog! Noi suntem și o țară fundamental ortodoxă, cu anumite principii și valori, cu anumite reticiențe la nou.", a mai declarat Gigel Lazăr, preşedintele Federaţiei Neguvernamentale Antidrog - FNA şi al CIADO România.
Suntem pro sau contra legalizării, dar ce facem cu oamenii care sunt consumatori?
De asemenea, apare o altă întrebare. Ce facem cu cei 600.000 de consumatori de marijuana? Fie că suntem pro sau contra legalizării, "ce facem cu ei, îi lăsam la mâna dealerilor?"
Privind acest aspect, Lazăr Gigel a adăugat că "un consumator de droguri nu este un infractor, el nu trebuie condamnat pentru că nu știe nimeni care e povestea lui, de ce a ajuns consumator." "Nu știm care au fost cauzele! Sunt multiple, nu numai influența grupului sau neglijența părinților. Dacă stăm să ne gândim câți copii sunt singuri pe la bunici, mătuși pentru că părinții sunt plecați, s-ar putea să avem niște surprize. E foarte ușor să spunem că *Suntem împotrivă* sau *Legalizăm*, dar e foarte dificil să ne gândim, de fapt, care e forma cea mai bună. Te gândești la o generație!"
E necesar să luăm în calcul și faptul că "s-a depășit segmentul de vârstă pe care îl știam noi cândva", iar acum "avem consumatori de droguri de la 10 ani."
De exemplu, pentru copiii care ajung dependenți, noi nu avem centre de tratament, a spus Gigel Lazăr. "Stau părinții cu sutele înscriși pe liste, în așteptare. Dacă nu ești pe targă, nu te primește! Au ajuns dependenți, dar ce facem cu ei? Unde îi ducem? Părinții e clar că n-au posibilitatea să plătească 5.000 de euro pe lună tratamentul lor. Oamenii se poziționează pro sau contra, dar nu privesc problema consumatorului, a familiei consumatorului...", a explicat acesta.
"Nu poți să stabilești un tratament universal valabil pentru că drogurile se manifestă diferit de la individ la individ.", a precizat Gigel Lazăr pentru DC News, făcând o paralelă cu felul în care se manifestă și virusul SARS-CoV-2, de la individ la individ.
"Cum faci Strategia Națională Antidrog fără bani?"
Un alt aspect adus în discuție de Gigel Lazăr a fost: "Cât a investit România în prevenire și în alternative la consumul de droguri în ultimii 14 ani? 0 lei!" "Cum faci Strategia Națională Antidrog fără bani?", a întrebat, retoric, Gigel Lazăr.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
