Goliat, primul satelit românesc va fi lansat, luni, din Guyana Franceză

Goliat este primul satelit românesc care va fi lansat în spațiu, luni, 13 februarie,  cu zborul inaugural al rachetei europene VEGA, din Guyana Franceză, începând cu ora  11.40.

Fereastra de lansare a rachetei VEGA este între orele 12 - 14 (ora României). VEGA va pleca de la baza europeană din Kourou, Guyana Franceză, pentru a lansa nouă sateliţi pe orbita Pământului. Transmisiunea live va începe la ora 11:40 și va putea fi urmărită pe RTV în direct.

Încărcătura rachetei constă din doi sateliţi italieni - LARES şi ALMASat-1, ai Agenţiei Spaţiale Italiene, precum şi şapte nanosateliţi, creaţi de universităţi europene: GOLIAT, din partea României, e-St@r (Italia), MaSat-1 (Ungaria), PW-Sat (Polonia), Robusta (Franţa), UniCubeSat GG (Italia) and Xatcobeo (Spania). Principalul scop al misiunii este, însă, inaugurarea sistemului de lansare VEGA, precum şi al rachetei.

Lansarea rachetei VEGA era stabilită, iniţial, pentru data de 9 februarie, însă a fost amânată pentru 13 februarie.

GOLIAT este primul nanosatelit românesc si este dezvoltat de către un consorţiu de cercetare condus de Agenţia Spaţială Română. Nanosatelitul GOLIAT a fost construit la standardele CubeSat, măsoară 100x100x100mm cubi şi cântăreşte 1062 grame. Puterea electrică este medie, de 2W, şi va fi alimentat de pile solare.

La bordul satelitului se află trei experimente ştiinţifice: CICLOP - O cameră de observare a Terrei, Dose-N - Detector de radiaţii nucleare şi SAMIS - Detector de micrometeorizi.

La bordul satelitului se află trei experimente ştiinţifice:

1. CICLOP - O cameră de observare a Terrei

Primul instrument integrat la bordul satelitului GOLIAT îl reprezintă camera digitală capabilă să înregistreze imagini cu rezoluţie de până la 3 mega pixeli. Marius Ioan Piso, directorul ROSA, a precizat că aparatul are această rezoluţie, întrucât camerele foto cu o rezoluţie mai mare sunt mai sensibile la radiaţiile cosmice.

Sub-­‐sistemul este alcătuit din trei componente principale: ansamblu senzorului, ansamblul circuitului de procesare și comprimare a imaginii și obiectivul cu distanţa focală de 57 mm realizat în România, la Pro Optica. Pentru orbita terestră joasă acest instrument va produce imagini cu o arie tipică la sol de 50 x 70 km2 (aceasta depinde de altitudinea exactă a satelitului).

2. Dose-N - Detector de radiaţii nucleare

Detectorul Dose-­‐N de la bordul satelitului GOLIAT, are ca obiectiv măsurarea dozei totale de radiaţii în puncte multiple ale orbitei sale, pentru a caracteriza mediul de particule nucleare între 300 și 1450 de km altitudine. Scopul misiunii îl reprezintă o mai bună cunoaștere a condiţiilor așteptate pe orbită.

Dose-­‐N utilizează un plastic scintilator împreună cu o fotodiodă pentru a converti energia particulelor în semnal electric. Prin interacţția particulelor nucleare cu scintilatorul sunt produse pulsuri luminoase care sunt detectate de către diodă și transformate în pulsuri electrice. Semnalul este integrat și apoi citit printr-­‐un convertor analog-­‐digital de către unul dintre micro-­‐procesoarele satelitului.

3. SAMIS - Detector de micrometeorizi

Miliarde de particule de praf cu dimensiuni de ordinul micrometrilor (a mia parte dintr-­‐un milimetru) orbitează planeta și au viteze de aproximativ 28 000 km/h (8 km/s). Energia eliberată la impactul acestora cu sateliții sau alte instrumente aflate pe orbită poate conduce la fisuri locale care pot rezulta în defectări parțiale sau totale. Este deci necesară o mai bună cunoaștere a acestor particule.

SAMIS utilizează un film piezo-­‐electric întins pe un cadru de textolit. Impactul micrometeoroizilor duce la deformarea filmului și apariția unui semnal electric între electrozi. Acest semnal este mai întâi amplificat și apoi măsurat prin intermediul convertorului analog-­‐digital al micro-­‐procesorului. Senzorul este montat pe panoul solar de pe faţa –Z a satelitului.

Unul dintre obiectivele secundare ale nanosatelitului este validarea în spațiu a sub-­‐sistemelor dezvoltate pentru re-­‐utilizarea și dezvoltarea ulterioară în misiuni viitoare.

Nanosatelitul va avea o viaţă de şase luni, din cauza orbitei sale joase, eliptice. Perigeul său este apropiat de Terra, la 350km, iar apogeul ajunge la 1450km. Directorul ROSA a precizat că zonele peste 600km distanţă sunt deranjante pentru nanosateliţi din cauza radiaţiilor cosmice şi a menţionat că GOLIAT va atinge cea mai înaltă orbită a unui satelit CubeSat.

În ceea ce priveşte costurile misiunii, acestea sunt destul de mari, întrucât micul satelit GOLIAT trebuie să reziste unor condiţii foarte severe. Construcţia a fost realizată la Facultatea de Fizică

Dr. Mugurel Bălan, unul din cercetătorii care au lucrat la satelitul GOLIAT, a precizat că GOLIAT este primul satelit construit şi integrat în România, în Facultatea de Fizică, iar ansamblarea lui a durat o săptămână.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News