Parlamentul de la Atena a votat ieri programul de austeritate cerut de Comisia Europeană şi FMI pentru ca ţara să primească o noua tranşă de împrumut de 12 miliarde de euro. Cu străzile Atenei în flăcări, parlamentarii eleni au făcut ceea ce trebuia. Ca urmare, Europa a răsuflat, deocamdată, uşurată.
Cei 12 miliarde euro merg direct la băncile occidentale care au avut nesăbuinţa să investească în bondurile greceşti.
La Bucureşti, BNR, cea mai prestigioasă şi de încredere instituţie a statului român s-a liniştit şi ea. 27% din sistemul bancar românesc este acoperit de bănci româneşti cu capital grecesc. Nimeni nu mai e naiv în România. Dacă băncile mamă ar da faliment în Grecia, fiicele din ţara noastră ar trebui să facă faţă unei avalanşe de retrageri de fonduri. BNR ar fi trebuit să gestioneze situaţia.
Grecia este un mare investitor în România. În afara sistemului bancar există mari companii care activează în telecomunicaţii, construcţii, agricultura. Valul din Mediterană poate lesne scufunda bărcuţa din Marea Neagră care este economia românească.
Ieri, la Atena, problema Greciei nu a fost rezolvată. Nu a fost rezolvată nici problema zonei euro şi nici problemele similare care există în Irlanda, Portugalia, Spania, Italia şi chiar Franţa. Lumea a căpătat doar un respiro. De cum îl vor folosi mai marii finanţelor mondiale depinde acum viitorul monedei unice şi al Europei unite.
Pentru supravieţuire, Grecia mai are nevoie de 100 miliarde euro anul viitor. Nu există nicio garanţie că banii nu vor fi furaţi sau risipiţi ca şi până acum. Europa nu are încă un punct de vedere. Franţa doreşte pomparea de bani în continuare în Grecia pentru ca băncile franceze să-ţi recupereze împrumuturile. Marea Britanie doreşte un faliment controlat cu ştergerea de datorii de la 160% din PIB până la 80%. Berlinul nu vrea finanţarea Greciei, iar băncile private din această ţară participă la planul de ajutor numai cu garanţia statului german, nu elen. Finanţiştii din Frankfurt, Zurich sau Londra sunt însă de părere că Grecia ar trebui scoasă din zona euro tocmai pentru a se salva moneda unică. Grecia ar trece printr-un faliment de stat prin revenirea la drahma. În 10-20 de ani ţara şi-ar reveni şi ar putea reintra în sistemul monetar european.
Grecia este astăzi un pacient aflat la terapie intensivă, aflat în convulsii ce împiedică administrarea unui tratament. Problema este că nici medicii – german, francez sau englez nu se înţeleg asupra medicaţiei. Grecia este un pacient a cărui agonie va continua şi, ceea ce este şi mai grav, boala de care suferă este extrem de contagioasă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu