Vineri dimineaţă un grup de simpatizanţi comunişti au ocupat sediul ministerului Finanţelor, ceea ce i-a împiedicat pe angajaţii care lucrează acolo să intre în clădire, scrie AFP. În timp ce manifestanţii strigau “Avem datoria de a lupta pentru copii noştri”, pe un banner enorm, amplasat în piaţa Syntagma, din faţa Parlamentului, era afişat mesajul “Luptaţi pentru înlăturarea Guvernului”.
"Vom rămâne aici până seara", a declarat Yiorgos Perros. Pe un alt banner, agăţat de clădire, protestatarii au scris un mesaj în care denunţă măsurile de austeritate propuse de instituţiile financiare internaţionale, măsuri care "vor transforma muncitorii în sclavi moderni".
Cu doar câteva ore înainte, oficialii europeni au aprobat, la nivel de principiu, cu ocazia unei întâlniri care a avut loc la Viena, noul ajutor financiar care ar urma să fie acordate Greciei, anunţă Reuters.
Pachetul va cuprinde noi măsuri de austeritate şi va încuraja accelerarea procesului de privatizare a companiilor deţinute de statul elen. Noul acord nu va veni în continuare celui de acum, ci îl va înlocui cu totul, după cum susţin surse apropiate negocierilor, citate de agenţia de ştiri.
Actualul plan de salvare a economiei elene, susţinut de FMI şi CE, este evaluat la circa 110 miliarde de euro. Valoarea noului acord nu a fost încă anunţată.
Diferenţa principală dintre noul plan de salvare a Greciei şi cele acordate Irlandei şi Portugaliei este că acesta nu va implica doar bani publici, ca până acum, ci şi pe cei ai mediului privat, respectiv noul bail-out acordat statului elen va obliga şi creditorii privaţi să suporte o parte din costuri, conform sursei citate.
Printre propunerile oficialilor europeni privind salvarea Greciei s-a numărat şi implicarea directă a investitorilor care au cumpărat titluri de stat elene, respectiv forţarea acestora să renunţe, de bună voie, la o parte din suma pe care Atena s-a obligat să le-o achite. Banca Centrală Europeană, prin vocea reprezentanţilor ei, a respins însă, categoric, aceste propuneri.
Datorită situaţiei financiare , ratingul a opt bănci greceşti a fost redus, după ce a fost tăiat ratingul de ţară al Greciei
Astfel, agenţia de rating Moody's a anunţat vineri dimineaţă că a retrogradat ratingurile a opt bănci elene, dintre care unele sunt prezente şi în România. National Bank of Greece (Banca Românească), EFG Eurobank Ergasias (Bancpost), Alpha Bank (Alpha Bank România), Pireus Bank (Pireus Bank România) au avut ratingul scăzut de la Ba3 la B3. Ratingul ATEBank, prezentă şi ea în România, a fost redus de la B1 la B3, în timp ce al Emporiki Bank, prezentă, la rândul ei în România, a fost redus de la Baa3 la B1.
Citeşte şi:Grecia, aproape de faliment. Moody’s a redus cu trei niveluri rating-ul ţăriiFiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News