Grecia, paralizată de o grevă generală: "Prețuri britanice cu salarii bulgărești". Angajații ies în stradă împotriva scumpirilor care le sufocă traiul

O grevă generală a angajaților din sectorul public și privat amenință să paralizeze miercuri Grecia, în timp ce guvernul pro-business al premierului Kyriakos Mitsotakis se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a gestiona criza tot mai gravă a costului vieții.

Sindicatele, care cer „salarii demne” în fața creșterii accelerate a prețurilor și a inegalității în creștere, au promis că greva de 24 de ore va bloca întreaga țară, iar mitinguri de protest sunt planificate în orașe din toată Grecia.

Acțiunile greviste, care au început marți cu angajații din media sunt așteptate să afecteze birouri guvernamentale, școli, spitale și transportul public

Acțiunile greviste, care au început marți cu angajații din instituțiile media de stat și private, sunt așteptate să afecteze birouri guvernamentale, școli, spitale și transportul public, inclusiv trenurile și feriboturile spre insule.

Liderii sindicali au acuzat administrația de centru-dreapta că nu a reușit să combată inflația în creștere, susținând că scumpirea costului vieții a erodat nivelul de trai, până la punctul în care mulți oameni abia mai reușesc să supraviețuiască.

„Costul vieții este uriaș, iar salariile noastre sunt la pământ, în timp ce costurile ridicate ale locuințelor au adus tinerii într-o situație tragică,” a declarat Yannis Panagopoulos, liderul principalului sindicat din sectorul privat, GSEE.

La fel ca alte organizații sindicale, GSEE a acuzat guvernul că „refuză să adopte măsuri semnificative care să asigure condiții de trai demne pentru lucrători”.

Grecii cu venituri mici sunt obligați să se descurce cu un salariu minim de mai puțin de 900 € (750 £) pe lună, într-o țară unde prețurile la retail, telecomunicații și energie sunt printre cele mai ridicate din Europa.

Opoziția de stânga a susținut frecvent că cei mai puțin privilegiați sunt forțați să plătească „prețuri britanice cu salarii bulgărești”.

Grecia rămâne împovărată de unul dintre cele mai mari raporturi datorie-PIB de pe continent

Recent, premierul Mitsotakis a promis creșterea salariului minim la 950 €, dar, în contextul creșterii costurilor locuințelor, a fost criticat că această măsură nu este suficientă într-o societate unde decalajul dintre bogați și săraci s-a mărit în ultimii ani.

Grevă generală contrastează puternic cu progresul economic realizat de Grecia după ce a ieșit din criza datoriilor care aproape a scos-o din zona euro acum un deceniu.

Într-o schimbare de atitudine care părea de neconceput în plină criză, agențiile de rating au lăudat guvernul Mitsotakis pentru reformele fiscale care nu doar că au permis atingerea obiectivelor și revenirea țării la statutul de investiție sigură, dar au făcut ca Grecia să depășească alte state membre UE în ceea ce privește creșterea economică.

Țara a înregistrat unul dintre cele mai mari ritmuri de creștere economică din Europa, UE estimând o creștere de 2,1% pentru economia Greciei în 2024, ușor sub prognoza de 2,3% a FMI, dar de multe ori mai mare decât creșterea slabă de 0,8% anticipată pentru zona euro în ansamblu.

Șomajul a scăzut, de asemenea, de la un nivel record de aproape 30% la 8,3%, cel mai scăzut din ultimii 20 de ani. Recuperarea economică a fost accelerată de turismul record, care reprezintă peste 20% din PIB și unul din cinci locuri de muncă.

Dovada redresării remarcabile a fost subliniată luni, când Mitsotakis a anunțat că, în 2025, Grecia va rambursa anticipat 5 miliarde de euro din împrumuturile contractate în perioada crizei de la UE și FMI, care au fost necesare pentru a menține țara pe linia de plutire.

Descriind această rambursare ca pe un semn al redresării fiscale a țării, el a declarat la o conferință de afaceri din Atena că măsura „subliniază încrederea noastră în finanțele publice și reflectă angajamentul nostru față de disciplina fiscală”.

Deși Grecia rămâne împovărată de unul dintre cele mai mari raporturi datorie-PIB de pe continent, Ministerul Finanțelor afirmă că veniturile obținute prin combaterea eficientă a evaziunii fiscale vor contribui, de asemenea, la reducerea acestei poveri.

Cu toate acestea, redresarea economică este departe de realitatea grecilor care încă resimt efectele reducerilor bugetare și majorărilor de taxe impuse de măsurile de austeritate.

„Este o poveste de succes care nu poate fi transpusă în beneficii concrete pentru oamenii obișnuiți,” a declarat Yannis Koutsomitsis, analist politic. „Există multă anxietate, deoarece mulți se luptă să-și acopere cheltuielile de bază. Din nou și din nou, acest lucru se reflectă în sondaje, alături de sentimentul general că acesta este un guvern care nu a reușit să înțeleagă gravitatea situației”, a completat acesta, conform The Guardian.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News