GRECO, regrete pentru lipsa de progrese din România în privinţa măsurilor de combatere a corupţiei

România a făcut foarte puţine progrese în adoptarea de măsuri pentru a preveni corupţia în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor şi pentru a răspunde la îngrijorările legate de controversata sa reformă a sistemului judiciar, atrage atenţia organismul anticorupţie al Consiliului Europei, GRECO, în două rapoarte făcute publice marţi, exprimându-şi preocuparea profundă în special în legătură cu faptul că autorităţile române au ignorat complet recomandarea de a se renunţa la crearea secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Prin urmare, GRECO face apel la autorităţile române să ia măsuri hotărâte pentru a obţine progrese tangibile cât mai repede posibil, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Europei. În acest context, GRECO salută anunţul făcut de premierul Viorica Dăncilă la 4 iunie privind intenţia de a renunţa la controversatele reforme din domeniul justiţiei.

Într-un raport de evaluare a progreselor în implementarea măsurilor recomandate în 2015 pentru a preveni corupţia în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor, GRECO precizează că România a respectat pe deplin doar patru dintre cele 13 recomandări. Autorităţile române au implementat parţial trei recomandări şi nu au implementat şase.

Într-un raport de follow-up de evaluare a respectării recomandărilor transmise într-un raport ad-hoc privind reforma judiciară pregătit în cadrul procedurii urgente de evaluare din 2018, GRECO relevă că autorităţile au implementat doar una dintre cele cinci recomandări.

În privinţa parlamentarilor, GRECO evidenţiază că autorităţile române nu au revizuit încă, aşa cum a fost cerut, regulile şi practicile procesului legislativ. În ciuda apelului GRECO de a limita folosirea procedurilor de urgenţă la circumstanţe excepţionale, autorităţile au continuat să le folosească pentru a adopta amendamente juridice importante.

Organismul anticorupţie al Consiliului Europei evidenţiază de asemenea, printre neajunsuri, lipsa unui mecanism eficient de aplicare a codului de conduită pentru parlamentari şi sfera limitată a incriminării conflictelor de interese.

GRECO îşi exprimă de asemenea regretul că încă nu a fost introdus un set solid de restricţii în privinţa cadourilor pentru parlamentari şi că aplicarea sancţiunilor pentru parlamentarii care au fost găsiţi incompatibili sau în conflict de interese în urma unei decizii finale a instanţei rămâne ineficientă în practică. Nu au fost înregistrate progrese nici în privinţa implementării regulilor pentru reglementarea activităţii de lobby, se mai menţionează în comunicatul de presă.

GRECO recunoaşte ca un pas pozitiv revizuirea sistemului de imunităţi de către Camera Deputaţilor şi introducerea de criterii şi de fundamente pentru ridicarea imunităţii parlamentare, dar face apel la autorităţi să adopte prevederi similare şi pentru Senat şi să asigure implementarea lor eficientă.

În privinţa reformelor din sistemul de justiţie, GRECO atrage atenţia că majoritatea încercărilor recente ale autorităţilor române de a reduce statutul limitărilor pentru anumite fapte de corupţie, dacă vor fi trecute într-o lege, ar submina grav lupta împotriva corupţiei.

Adoptarea de către Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) a Planului de Integritate pentru sistemul judiciar introduce câteva măsuri de conştientizare privind prevenirea şi combaterea corupţiei, dar există nevoia de a întări rolul şi eficienţa managerilor din cadrul instanţelor şi parchetelor.

GRECO critică în special lipsa de acţiune pentru rezolvarea nevoii unor criterii obiective de selecţie în numirea şi demiterea procurorilor şi pentru întărirea rolului CSM în acest proces. Organismul anticorupţie al Consiliului Europei îşi exprimă de asemenea regretul că amendamente legislative recente şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale au sporit rolul executivului în numirea procurorilor de rang înalt.

De fapt, consecinţele amendamentelor legislative cu privire la funcţiile de procuror de rang înalt din România constituie o chestiune extrem de îngrijorătoare pentru GRECO. Atacurile neîntrerupte ale actorilor politici asupra procurorilor de rang înalt, demiterea şefei Direcţiei Naţionale Anticorupţie (Laura Codruţa Kövesi - n.r.) şi încercarea de a-l demite pe Procurorul General (Augustin Lazăr - n.r.) întăresc suspiciunile în privinţa obiectivelor reale ale acestor amendamente, adoptate prin proceduri de urgenţă şi prin nerespectarea standardelor statului de drept, se mai precizează în comunicat.

În continuarea sa la raportul de evaluare ad-hoc din 2018, GRECO recunoaşte unele progrese obţinute prin eliminarea incompatibilităţilor pentru judecători şi procurori şi salută unele măsuri iniţiale în privinţa pensionării anticipate a procurorilor şi judecătorilor. Totuşi, instituţia îşi exprimă regretul că nu au fost obţinute încă rezultate tangibile pentru a rezolva majoritatea lipsurilor existente.

GRECO îşi exprimă îngrijorarea profundă în legătură cu faptul că autorităţile au ignorat complet recomandarea de a se renunţa la crearea secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Raportul atrage atenţia că noua legislaţie include mai multe amendamente privind numirile şi demiterile procurorilor de rang înalt, independenţa funcţională a procurorilor, responsabilitatea personală a judecătorilor şi procurorilor, care, luate împreună, reprezintă ameninţări serioase la independenţa sistemului judiciar.

Pentru că problemele menţionate în raportul ad-hoc sunt extrem de relevante pentru a patra rundă de evaluare a măsurilor anticorupţie în privinţa parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor, GRECO a decis să continue să evalueze respectarea de către România a recomandărilor incluse în cele două rapoarte.

Având în vedere faptul că aspectele vizate de raportul ad-hoc sunt în mod special relevante pentru temele examinate în cadrul celei de-a patra Runde de evaluare a măsurilor anticorupţie în privinţa parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor, GRECO decide să continue să evalueze conformitatea României cu recomandările în curs de implementare cuprinse în cele două rapoarte în cadrul procedurii de conformitate în curs de desfăşurare aferente Rundei a patra de evaluare.

Luând în considerare faptul că nivelul respectării recomandărilor rămâne "global nesatisfăcător", România va rămâne supusă procedurii de monitorizare a GRECO.

GRECO a cerut autorităţilor române să răspundă în privinţa progreselor înregistrate până la 30 iunie 2020.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News