'Grenade genetice', în lupta cu bacteriile rezistente (Studiu)

'Dezvoltarea acestor abordări ţintite este esenţială' pentru a lupta împotriva rezistenţei tot mai mari a bacteriilor la antibiotice, a declarat Didier Mazel, cercetător la Institutul Pasteur din Paris.

Studiu privind efectele antibioticelor

El este autorul principal al acestui studiu, realizat în colaborare cu Universitatea Politehnică din Madrid şi publicat luni în revista Nature Biotechnology. Atunci când se administrează un antibiotic, medicamentul nu face o selecţie: el atacă bacteriile vinovate de apariţia unor boli, dar şi bacteriile benefice pentru organism şi care trăiesc în intestinul pacientului. Acest fapt determină un dezechilibru al florei bacteriene, care poate să favorizeze dezvoltarea unor bacterii rezistente la antibiotice.

'Ucigând toate bacteriile, se creează astfel un uriaş loc liber pentru cele care sunt rezistente, întrucât ele nu mai au competitori', a explicat Didier Mazel. Pentru a evita acest 'covor de bombe' (tehnică de război, supranumită şi 'bombardament de saturaţie', constând în bombardarea sistematică a unei zone geografice, n.r.), cercetătorul francez şi echipa lui au dezvoltat o strategie alternativă, explicată într-un videoclip cu valenţe pedagogice, publicat online (https://youtu.be/dLYL1rNXBX0).

Ce este Grenada genetică'

Ei au creat o structură pe care o compară cu 'o grenadă genetică', purtătoare a unei sarcini explozive, dar şi a unui cui de siguranţă. Structura transportă o toxină care se activează doar în prezenţa unei molecule specifice a bacteriei ţintă: acest fapt permite uciderea bacteriilor vinovate de apariţia unor boli, fără ca bacteriile benefice din flora intestinală să fie atacate. Această 'bombă' este eliberată în organism graţie unui mecanism specific bacteriilor, care fac schimb de gene între ele, prin intermediul unui proces denumit 'conjugare'.

Tulpinile de bacterii rezistente la antibiotice, ținta cercetătorilor

Apoi, cercetătorii şi-au rafinat 'arma' nou creată pentru ca ea să poată să ţintească doar tulpinile de bacterii rezistente la antibiotice, purtătoare ale unor gene specifice. Mecanismul a fost testat pe o bacterie denumită Vibrio cholerae, ale cărei gazde naturale sunt anumiţi peşti şi crustacee. Oamenii de ştiinţă au reuşit să ucidă, în manieră specifică, această bacterie în cazul vieţuitoarelor testate: peşti-zebră şi larve de crustacee. Vibrio cholerae este responsabilă cu declanşarea holerei la om. 'În plus, Vibrio grupează un număr mare de specii patogene pentru om (V. parahaemolyticus, V. vulnificus), dar şi pentru animale acvatice, precum peşti, stridii, creveţi, pentru care am putea să aplicăm cu uşurinţă metoda noastră', a declarat Didier Mazel. 'Sistemul există şi poate fi cu uşurinţă adaptat la alte bacterii', a continuat acelaşi cercetător.

Adevărata provocare

'Adevărata provocare este acum aceea de a îmbunătăţi procesul de eliberare în organism prin conjugare', a adăugat el. Autorităţile sanitare mondiale emit cu regularitate alerte despre pericolul reprezentat de supraconsumul de antibiotice, din cauza căruia bacteriile devin rezistente. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), 'rezistenţa la antibiotice reprezintă astăzi una dintre cele mai grave ameninţări ce planează asupra sănătăţii mondiale'. 'Dacă nu vom lua măsuri de urgenţă, vom intra în curând într-o eră post-antibiotică, în care infecţiile curente şi micile leziuni vor deveni din nou mortale', a avertizat OMS. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News