Greşeli catastrofale care duc la închiderea drumurilor iarna

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) n-a avut nicio­dată mână prea bună la selecţia firmelor cărora le-a dat pe mână deszăpezirea celor mai importante proiecte de infrastructură pe care le are România, și anume autostrăzile, informează RomâniaLiberă.ro.

Imediat cum a început să ningă puţin mai serios, CNADNR a decis închiderea autostrăzii A2. Totodată s-au închis şi toate drumurile judeţene din câteva judeţe, sute de mii de români fiind astfel condamnaţi la izolare în localităţile lor de domiciliu.

În primăvara acestui an, CNADNR a semnat un contract de 5,54 milioane lei pentru deszăpezirea sectorului de autostradă Bucureşti-Lehliu. Suma achitată duce la un preţ de aproximativ 20.000 de euro pe kilometrul de autostradă deszăpezit, respectiv dublul sumei plătită în medie în Germania pentru curăţarea de omăt a unei autostrăzi similare. CNADNR a semnat contractul cu asocierea Chirulli Andrea Impresa Individuale (CAII) şi cu Shelter Contruct, deşi oferta acestora a fost singura primită.

Ca formă de organizare, CAII este PFA, adică firmă care în caz de faliment răspunde doar cu averea patronului, în cazul de faţă Chirulli Andrea. Firma, provenind din sudul Italiei, are în România doar o sucursală, ceea ce înseamnă că nu se supune legislaţiei româneşti, nu are personalitate juridică, n-are un capital social minim. La numărul de telefon anunţat de CAII pe site-ul Ministerului de Finanţe nu răspunde nimeni.

De altfel, acest număr de telefon apare ca fiind folosit de multe alte firme, cu sedii diferite. Cifra de afaceri a PFA-ului italian nu este mare, respectiv 19,3 milioane lei. Cealaltă firmă, respectiv Shelter Contruct, este deţinută de Alin Ionescu, soţul cântăreţei Cristina Spătar, om de afaceri reţinut în prezent într-un dosar de evaziune fiscală. Acesta mai deţine şi firma Shelter Security, beneficiară de contracte de asigurare a pazei pe unele autostrăzi.

Greşelile sistemului

Management haotic. Cauzele pentru care românii trebuie să îndure blocaje pe autostrăzi şi drumuri naţionale vin din perioada anilor 2000-2005. Atunci, fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, a decis vânzarea parcului de deszăpezire deţinut de CNADNR, invocând aşa-zise beneficii ale „externalizării“. Multe dintre utilajele vândute erau vechi, de producţie sovietică, precum autofrezele de zăpadă. În anii care au urmat, nici una dintre conducerile Ministerului Transporturilor şi CNADNR, incluzând aici şi actuala conducere, nu au avut interesul de a dezvolta un sistem eficient şi funcţional de deszăpezire a şoselelor. Deoarece contractele de deszăpezire sunt  atribuite de către CNADNR pe cel mult 1-2 ani, nici o firmă participantă nu are interesul de a achiziţiona utilaje moderne de deszăpezire precum autofrezele de mare capacitate. De cele mai multe ori, singurele utilaje sunt camioanele folosite vara la căratul materialelor, cărora li se ataşează simple lame de zăpadă. Dacă grosimea stratului depăşeşte 40 de centimetri, lamele devin neputincioase.

Caietele de sarcini prost făcute sau, pur și simplu, licitaţiile la care sunt cunoscuţi favoriţii determină multe firme să nu mai vină la licitaţii. Absenţa ofertanţilor este însă apoi pretextul pentru care contractele se dau prin negocieri lipsite de transparenţă sau chiar prin încredinţări directe.

Citește și: CFR Călători anulează pentru marți 15 trenuri. Vezi care sunt rutele 

Lipsa perdelelor forestiere. Deşi se discută an de an şi se fac promisiuni,  venirea iernii prinde sute de kilometri de autostradă fără perdele forestiere care să protejeze carosabilul de sulurile de zăpadă. Potrivit site-ului Green Report, care îl citează pe directorul general al Romsilva Adam Crăciunescu, instituția a realizat, în 2014, un singur tronson de perdea forestieră, în regie proprie, pe un teren din domeniul public al statului administrat de Romsilva. Perdeaua se află de-a lungul Autostrăzii A2, pe raza comunei Stelica din județul Ialomita și protejează împotriva depunerilor masive de zăpadă. Perdeaua are o lungime de 7,89 km, o lățime de 30 metri și o suprafață de 23,69 hectare. În România, există doar 700 de hectare de perdele forestiere de protecție a drumurilor și autostrăzilor, deși necesarul este de 20.000 de hectare. Progresele sunt minore în pofida faptului că există aprobat un aşa-zis „Program național de realizare a perdelelor forestiere pentru protecția autostrăzilor și a drumurilor naționale“.

Închiderea pripită a traficului pare a fi altă greşeală. Potrivit legislaţiei, traficul se închide „în cazuri de urgenţă (…) pentru a se evita producerea unor evenimente grave ce ar putea periclita viaţa participanţilor la trafic“. Închiderea traficului este însă mană cerească pentru CNADNR, care nu mai este astfel nevoită să intervină pentru eliberarea şoselei de zăpadă. Dacă însă ninsoarea durează mai multe zile, cantităţile de zăpadă adunate devin impresionante şi în final autostrada se deschide la zile bune după ce ninsoarea s-a oprit.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News