Grindeanu vrea să deturneze două-trei trenuri cu hidrogen. Manevră cu banii din PNRR

Expres de Banat publică declarații făcute de ministrul Sorin Grindeanu la Timișoara, într-o discuție cu presa locală. În aceeași zi, Guvernul aprobase achiziția primelor trenuri nepoluante pe hidrogen din România.

Strategie de imagine sau de evitare a răspunderii?

Ministrul nu apare la ședința de guvern, iar anunțul este făcut de secretarul de stat Ionel Scrioșteanu. Pare greu de înțeles de ce ministrul nu apare la ședința unde i se aprobă cheltuieli de 1 miliard de euro, dar poate fi luată în considerare și o strategie de autoprotecție: să nu semnezi un proiect pe care tocmai îți propui să-l deturnezi.

Proiectul pilot presupune achiziția a 12 automotoare de 160 locuri, precum și servicii de întreținere, reparații și alimentare cu hidrogen, pe termen lung.

Secretarul de stat în Transporturi, Irinel Ionel Scrioșteanu, cel care a anunțat HG-ul, arată foarte clar pe ce rute vor opera trenurile cu hidrogen: nordul Municipiului București și județul Ilfov, în conexiune cu județele învecinate Argeș, Dâmbovița și Giurgiu. În cel mai bun caz, ele pot ajunge până în Olt și Dolj.

Proiectul-pilot nu poate fi mutat la bunul plac al ministrului

De ce proiectul pilot se adresează doar zonei București-Ilfov, putând avansa cel mult până la Craiova? Răspunsul e simplu: pentru alimentarea trenului cu hidrogen este necesară o stație de încărcare, scumpă, care trebuie construită de la zero. Rutele pe care pot opera aceste trenuri trebuie fie în raza stației de încărcare și să existe în zonă public suficient ca să permită circulația cu frecvență ridicată la un grad de ocupare rezonabil, care să acopere măcar costurile de întreținere, de amortizare neputând fi vorba.

Ce să facă ministrul Grindeanu dacă a promis și celor din Banat trenuri cu hidrogen, soluțiile tehnice nu permit extinderea traseelor, iar investiția în stații noi de încărcare nu are finanțare? O soluție simplă ar fi să facă ce face de obicei: să promită și să plece în altă demnitate publică, până se prinde lumea că proiectul nu avansează. Sutele de kilometri de autostradă ”inaugurați” pe hârtie au termene de execuție de trei-patru ani, până la rotativa guvernamentală mai sunt 10 luni.

Totuși, pentru poziția în partid contează voturile luate de organizația județeană, sau de cea regională, cum e în cazul lui Grindeanu, al cărui fief electoral este Banatul.

Ca urmare, este posibil ca declarațiile din Expres de Banat să nu fie simple promisiuni de ministru, ci să devoaleze un plan de mutarea în Vest a trenurilor cu hidrogen.

Cine mută primul, câștigă. Bugetul național pierde

Ziarul citat scrie că autoritățile din Timiș și Caraș-Severin își doresc ca autotrenurile cu hidrogen să circule între Timișoara și Reșița, dar guvernul a aprobat proiectul centrat pe Capitală.

Sorin Grindeanu declară pentru Expres de Banat că, în ciuda deciziei din Guvern, există șanse ca un astfel de tren să circule între Timișoara și Reșița. Momentan, ruta Timișoara – Reșița se află pe o listă de rezervă, spune ministrul. Însă, dacă proiectul de modernizare a căii ferate dintre cele două orașe avansează rapid, ar putea prinde finanțare din PNRR.

„Ruta din vestul țării este rută pe listă complementară. Dar asta nu înseamnă că nu poate să devină titulară. Cu cât e proiectul mai matur, cine termină primul acela va beneficia de banii din PNRR”, a declarant Grindeanu. 

Urmează ca proiectele de modernizare a căilor ferate din România să fie terminate pentru a putea introduce astfel de trenuri. CFR are licitații și unele contracte deja semnate pentru ca șinele să permită viteze de 160 km/h.

La începutul acestui an, autoritățile din Timiș și Caraș-Severin au semnat contractul pentru întocmirea studiului de prefezabilitate și fezabilitate pentru modernizarea căii ferate Timișoara – Reșița, mai scrie Expres de Banat, contractul având o valoare de 10,7 milioane de lei.

La CFR, director general este ”omul lui Grindeanu”

Grindeanu a schimbat conducerea CFR aproape concomitent cu demararea studiilor pentru modernizarea liniei Timișoara-Reșița. Ion Simu-Alexandru, numit director general,  a condus anterior Sucursala Regională de Cale Ferată Timișoara, iar în vara anului 2018 a decis suplimentarea garniturilor spre București, pentru a aduce în Capitală participanți la mitingul organizat de PSD. Simu este un om de încredere al ministrului Sorin Grindeanu, care provine din același oraș.

În concluzie, dacă modernizarea liniilor de cale ferată din Banat merge mai repede decât a celor din nordul capitalei, Grindeanu mută proiectul în Vest. Dacă ia toate cele 12 automotoare, cu tot cu stația de încărcare, nu va un număr suficient de călători ca să justifice investiția. Iar să mute doar două-trei trenuri pe  ruta de rezervă, fie e imposibil, din cauza distanței prea mari până la stația de încărcare cu hidrogen, fie se induc costuri pentru rezervoare suplimentare etc, neprevăzute în bugetul PNRR.

Și într-un caz și altul, modificarea proiectului poate aduce anularea finanțărilor europene, ceea ce înseamnă fie preluarea la bugetul național a unei poveri de cca 1 miliard de euro, fie abandonarea investițiilor făcute, înainte să vedem primul tren cu hidrogen în gară.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News