Grupul de la Vișegrad, poziție COMUNĂ cu România
Miniştrii de externe ai ţărilor din Grupul de la Vişegrad şi ai 'B4', cele patru state din Balcani membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, au afişat vineri un front comun favorabil extinderii forului comunitar, cu şase zile înainte de un summit UE-Balcani la Sofia consacrat tocmai acestui subiect, informează AFP.
"Aici suntem cu toţii prietenii extinderii", a rezumat şefa diplomaţiei croate Maria Pejcinovic Buric, în timpul unei reuniuni organizate la Sounion, lângă Atena.
Această întrevedere este a doua a miniştrilor ţărilor din Grupul de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) şi statelor din 'B4' (Grecia, Bulgaria, România şi Croaţia).
Şi de data aceasta au fost invitaţi miniştrii ţărilor din Balcani ce doresc să adere la UE - Albania, Serbia, Macedonia, Kosovo, Muntenegru şi Bosnia.
Chiar dacă toţi participanţii şi-au exprimat acordul pentru extinderea UE, au existat şi divergenţe cu privire la calendar.
Astfel, ministrul de externe bulgar, Ekaterina Zaharieva, a estimat drept realist orizontul anului 2025 evocat în noiembrie de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru aderarea efectivă a celor mai avansate ţări candidate la aderare, Serbia şi Muntenegru.
Ungaria vrea extindere rapidă
Însă omologul său ungar Peter Szijjarto a pledat pentru o 'extindere accelerată'. "În caz contrar, vom sfârşi prin a avea probleme de securitate foarte serioase", a atenţionat el, "pentru că toţi marii jucători au o strategie pentru această regiune, exceptând UE!".
La rândul său, ministrul polonez de externe Jacek Czaputowicz a subliniat 'dimensiunea strategică' a extinderii.
În aprilie, Comisia Europeană a propus lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia, în pofida reticenţelor din partea unor ţări membre ale UE, precum Franţa sau Austria.
Reuniunea de vineri este prezentată, de asemenea, ca cea a "ţărilor de talie medie" din estul Europei, după cum a subliniat Pejcinovic Buric, în faţa principalilor decidenţi ai UE.
Problema Europei cu mai multe viteze
Ministrul grec de externe Nikos Kotsias, gazda reuniunii, i-a criticat "pe cei care vor o Europă cu mai multe viteze, favorabilă celor puternici". "Nu puteam avea (în cadrul UE) ţări mici subordonate celor mari", a subliniat el.
Mai ales miniştrii polonez şi ungar au exprimat nemulţumiri în legătură cu tratamentul rezervat unor decizii ale guvernelor lor foarte conservatoare. Szijjarto a estimat că Ungaria şi Polonia sunt "constant torturate" pentru alegerile lor "de către ţările mari şi puternice care nu au nicio idee despre realităţi".
Pentru presa greacă prezentă, vedeta acestei reuniuni a fost macedoneanul Nikola Dimitrov, în condiţiile în care Atena şi Skopje încearcă de mai multe luni să ajungă la un compromis cu privire la numele micii republici foste iugoslave. Grecia se opune oricărei aderări a Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei (FYROM, denumirea oficială acceptată de comunitatea internaţională) la UE şi NATO atâta vreme cât poartă un nume ce coincide cu cel al provinciei sale nordice.
Dimitrov şi Kotzias, care urmează să aibă sâmbătă o întrevedere cu emisarul ONU pentru acest dosar, Matthew Nimetz, şi-au multiplicat semnele de bună înţelegere, relatează Agerpres.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
