Grupul lui Musk vrea să împiedice ”roboții ucigași” să distrugă umanitatea: "Nu avem prea mult timp să acţionăm”

Lansat în 2014 de academicianul MIT Max Tegmark și înființat în capitala Belgiei în urmă cu câțiva ani pentru a lucra îndeaproape cu instituțiile, sarcina principală a Future of Life Institute este de a face față ”riscurilor existențiale”, adică evenimentelor capabile să distrugă sau să condamne omenirea, cauzate de noile tehnologii.

Grupul militează pentru crearea unei legi internaționale privind slaughterbots, numite și ”sisteme de arme autonome letale” sau ”roboți ucigași”, arme care folosesc inteligența artificială pentru a identifica, selecta și ucide ținte umane fără intervenția oamenilor.

Deși aceste arme par futuriste, rapoartele despre utilizarea lor încep să se înmulțească. Mai multe națiuni dezvoltă în prezent arme autonome letale, inclusiv Statele Unite, China, Rusia și Israel. Unele sisteme au fost deja implementate, cum ar fi turnurile de frontieră construite de producătorul sud-coreean de arme Dodaam Systems.

"Armele letale autonome amenință să devină a treia revoluție a războiului. Odată dezvoltate, ele vor permite ca toate conflictele armate să fie purtate la o scară mai mare", se arată într-o scrisoare trimisă de institutul de la Națiunile Unite. 

”Ar putea fi arme ale terorii, arme pe care despoții și teroriștii le vor folosi împotriva populațiilor nevinovate și arme sparte pentru a se comporta în moduri nedorite”, continuă textul.

"Nu avem prea mult timp să acţionăm. Odată deschisă această cutie a Pandorei, va fi dificil să se închidă. Prin urmare, implorăm Înaltele Părţi Contractante să găsească o modalitate de a ne proteja pe toţi de aceste pericole", conchide textul citat de Europa Today.

Legăturile cu legiuitorii

De la începutul activității la Bruxelles, echipa a condus cu experiență eforturile de lobby pe probleme puțin cunoscute legate de inteligența artificială. Dar unele dispute ar putea afecta relațiile dintre grup și instituțiile europene și, potrivit Politico, ar putea determina parlamentarii să taie legăturile cu FLI.

Credibilitatea grupului este pusă în pericol de două aspecte: disponibilizările în masă ale angajaților Twitter efectuate de Elon Musk, unul dintre marii finanțatori ai grupului, și legătura strânsă dintre FLI și o ideologie controversată, dar populară printre miliardarii din sectorul tehnologiei. În timp ce contribuția grupului cu privire la dispozițiile cheie ale proiectului de lege AI a fost binevenită, mulți din instituția de la Bruxelles sunt suspicioși față de viziunea sa asupra lumii: altruism efectiv.

Școala altruiștilor

Născută la sfârșitul anilor 2000, este o școală de gândire care amestecă filosofia, filantropia și matematica, toate cu scopuri explicit politice. Acesta reunește o rețea de binefăcători internaționali care sunt preocupați de identificarea celor mai bune modalități de a avea un impact pozitiv asupra lumii. 

”Altruiștii eficienți” donează un procent semnificativ din venitul lor unor organizații de caritate. Potrivit membrilor acestei mișcări, donațiile financiare sunt una dintre pârghiile principale pentru ”salvarea eficientă a vieților”.

Dar ”mișcarea nu se limitează la donații. Este o viziune asupra lumii și un stil de viață care își propune să aducă o oarecare raționalitate modului în care oamenii aleg să facă caritate și să-și petreacă timpul”, se arată în revista Washington Post. Întreaga teorie se bazează pe relația dintre donație și eficacitatea acesteia, calculată în funcție de numărul de vieți salvate.

Pentru susținătorii acestei mișcări, bogăția individuală reprezintă un mijloc sigur și eficient de atingere a acestui obiectiv, deoarece deși piața nu are capacitatea de a propune soluții la marile probleme ale umanității, poate genera capitalul necesar pentru a face acest lucru. Din această perspectivă, cei ultrabogați sunt roți esențiale pentru îmbunătățirea binelui comun.

Această ideologie a fost recent în centrul unor puternice controverse din cauza scandalului schimbului de criptomonede FTX, care a dezlănțuit un hecatomb financiar. 

În 24 de ore, Sam Bankman-Fried, guru al altruismului efectiv, și-a pierdut 94% din avere și a fost forțat să demisioneze din funcția de director executiv al FTX după ce a declarat grupul în faliment și și-a lăsat clienții în incertitudinea de a-și revedea banii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News