Guvernul din Kazakhstan supraveghează conflictul dintre KazMunayGas și România

Rezervele de hidrocarburi pe care le are Kazakhstan sunt printre primele 10 din lume. Poate fi motivul pentru care afacerile cu petrol şi gaze sunt specializatea kazahilor. Cea mai mare investiţie pe care această ţară a făcut-o în afara graniţelor ei este în România. Doar că tranzacţia este una cu probleme. Datoriile pe care compania Rompetrol le are faţă de statul român de dinainte de a fi achiziţionată de kazahi, fac obiectul unei înţelegeri încheiată de guvernul Ponta şi KazMunaiGas. Conform acestui memorandum, datoriile de aproape 600 de milioane de dolari ar fi urmat să fie rostogolite până în anul 2020. Situaţia este acum anchetată de DNA.

Cristina Cileacu: Rometrol şi KazMunaiGas a fost o afacere între o rafinărie românească şi una deţinută de statul Kazah. Fostul premier al României, Victor Ponta a venit în urmă cu câţiva ani cu propunerea de ştergere a datoriilor Rompetrol. În aceeaşi perioadă, Tony Blair acorda consultanţă preşedintelui Nazarbayev. Atunci, dl Ponta a fost la Astana, iar dl Blair a venit la Bucureşti. Îmi puteţi spune dacă sfaturile dl Blair au avut vreo influenţă asupra acestei propuneri de ştergere a datoriilor?

Roman Vassilenko, viceministrul de externe din Kazakhstan: Să vă spun sincer, nu am nicio informaţie să vă răspund la această întrebare. Ceea ce ştiu este faptul că s-a semnat un memorandum de înţelegere, prin care să se rezolve o dată pentru totdeauna chestiunea datoriilor, iar acum rămâne ca părţile care au semnat acest memorandum să îl implementeze, lucru care ar rezolva situaţia.

Cristina Cileacu: Cât de mare este implicarea statului dvs în rezolvarea acestei situaţii?

Roman Vassilenko, viceministrul de externe din Kazakhstan: Este o problemă pe care trebuie să o rezolve compania KazMunaiGas, iar guvernul deţine integral KazMunaiGas. Bineînţeles se ocupă singuri, guvernul doar supraveghează situaţia, astfel încât toate problemele să fie rezolvate. Cred că în linii mari chestiunea a fost rezolvată satisfăcător pentru ambele părţi, trebuie ca acum să fie implementată soluţia şi cu acest lucru se ocupă profesioniştii din companii. Deci nu a afectat afacerea, pentru că aceasta a fost făcută cu bune intenţii şi încrederea este acolo. Au fost ceva întârzieri cauzate poate din motive obiective sau subiective, dar acum trebuie doar să implementăm acest memorandum de înţelegere.

Cristina Cileacu: Deci asta ar rezolva tot...

Roman Vassilenko, viceministrul de externe din Kazakhstan: Da, asta este rezolvarea problemei.

Cristina Cileacu: Această afacere care nu a funcţionat prea bine, a afectat cumva politica externă între România şi Kazakhstan?

Roman Vassilenko, viceministrul de externe din Kazakhstan: Nu, relaţiile dintre ţările noastre sunt foarte bune şi se dezvoltă într-o manieră pozitivă. Ne-am bucurat de susţinere reciprocă în chestiunile legate de relaţiile internaţionale. De exemplu, România a susţinut Kazakhstan să devină membru al Consiliului de Securitate ONU, şi pentru acest lucru mulţumim României. Am fost aleşi pentru această poziţie şi acum ne pregătim statutul de membru pentru perioada 2017-2018. De asemenea, Kazakhstan susţine România pentru 2020-2021. Acesta este doar un exemplu, deci această chestiune nu a afectat relaţiile noastre bilaterale. De fapt, discutăm în timpul acestei vizite pe care o fac acum la Bucureşti, despre extinderea relaţiilor noastre bilaterale, despre extinderea cooperării economice. Acum cooperarea economică este bazată pe faptul că noi vindem petrol aici, dar credem că este o situaţie care nu se susţine pe termen lung pentru niciuna dintre părţi. Avem un potenţial uriaş care trebuie explorat, în mod special pentru a extinde schimburile comerciale, în domenii precum construcţiile sau agricultura.

Cristina Cileacu: Va mai investi Kazakshtan mai mult în România?

Roman Vassilenko, viceministrul de externe din Kazakhstan: Acum, chestiunea potenţialului de investiţii încă se discută. Trăim de câţiva ani într-o situaţie determinată de preţul scăzut al petrolului, care a afectat bugetul ţării, am fost nevoiţi să facem ţăieri bugetare de 35-40%, iar acest lucru a afectat tot planul nostru de investiţii. Aşa că pentru moment le amânăm, dar guvernul nostru explorează mereu oportunităţile noi de colaborare cu alte ţări. De asemenea, ne deschidem economia, va fi un al doilea val de privatizări care va începe curând, şi am vrea ca toate ţările să participe la aceste privatizări care implică aproape 600 de companii.

Limba rusă este a doua cea mai vorbită după arabă, în războaiele din Orientul Mijlociu. Caucazul şi Asia Centrală sunt zonele din care au plecat cei mai mulţi mercenari islamişti pentru a se înrola în grupările radicale care fac încă legea în Siria şi Irak. Kazakhstan este printre principalele ţări de unde au plecat extremişti religioşi pentru a se alătura organizaţiei Stat Islamic. Chiar dacă sunt rare, atentatele teroriste au loc, din păcate, şi pe teritoriul kazah. 25 de oameni şi-au pierdut viaţa în urmă cu 4 luni într-o serie de atacuri comise de islamişti.

Cristina Cileacu: O altă problemă din regiunea în care se află Kazakhstan este extremismul religios, ca să trecem la alte subiecte. Aveţi, aşa cum spun rapoartele oficiale, aproape 300 de luptători kazahi implicaţi în războiul din Siria, iar la un moment dat se vor întoarce şi cu siguranţă va fi un impact asupra populaţiei locale. Are ţara dvs o strategie pentru rezolvarea acestei situaţii?

Roman Vassilenko, viceministrul de externe din Kazakhstan: Da. În primul rând, am lucrat la aspectele legale, ca să fim siguri că avem baze legale pentru a îi pedepsi pe cei care luptă în conflicte străine. Este acum ilegal să lupţi pentru cauzele altor ţări. Deci, aceşti oameni, dacă se vor întoarce vreodată, vor fi trimişi în judecată conform legii. În al doilea rând, autorităţile din Kazakhstan lucrează pentru a fi sigure că potenţialii luptători nu mai pot pleca în aceste zone de conflict. Monitorizează situaţia îndeaproape. În al treilea rând, muncim mult pentru a preveni răspândirea ideologiilor extremiste şi ar trebui să spun că extremismul religios şi terorismul bazat pe extremism s-a răspândit în multe ţări, aşa cum am văzut în această vară, cu atacuri în Paris, în Germania, în Franţa nu doar la Paris, ci în toată Franţa. Acesta afectează practic toate ţările din lume. Am avut şi noi atacuri în iulie, lucru neobişnuit pentru noi, a fost un apel de trezire care guvernează opinia publică împotriva extremiştilor religioşi şi impune guvernului să facă mai multe pentru prevenirea unor astfel de atacuri în viitor.

Trebuie să stabilim ce este terorismul, cine sunt teroriştii

Suntem pe locul 14 sau 15, nu mai ţin minte, dar lucrăm şi la crearea unui cadru de lucru internaţional mai solid împotriva terorismului. Vom lucra la acest lucru şi propunem să creăm o singură definiţie a terorismului, pentru că acest moment nu avem o astfel de definiţie la nivel global. Iar acest lucru arată complexitatea chestiunii, pentru că cei care sunt sunt terorişti pentru unii, sunt luptători pentru libertate, pentru alţii. Trebuie să stabilim ce este terorismul, cine sunt teroriştii şi apoi să creăm o listă unică a organizaţiilor din toată lumea. Acestea sunt chestiuni complexe, nu sunt simplu de rezolvat, dar vom face tot ce ţine de noi. Deci, acesta este setul de măsuri pe care încercăm să le implementăm pentru a lupta împotriva acestei probleme. Bineînţeles, o dimensiune importantă a acestui proces este să continuăm dezvoltarea socială şi economică din ţară. Suntem poate puţin prea mulţumiţi de creşterea economică pe care l-am avut în Kazakhstan în ultimii 25 de ani de independenţă. Aceasta a fost o garanţie bună împotriva dezvoltării extremismului religios. S-a dovedit că nu am avut pe deplin dreptate, o parte dintre oameni au considerat că este mai bine să adere la idei extrem religioase, deci trebuie să avem o capacitate mai bună de luptă contraideologică, ca să îi împiedicăm pe oameni să se îndrepte spre extremism.

Recenta apropiere dintre Rusia şi Turcia se datorează în special diplomaţiei duse de două ţări, care au relaţii strânse cu ambele puteri: Kazakhstan şi Azerbaidjan. Aceste state au devenit canale de comunicare, după ce Kremlinul şi Ankara au început un război al declaraţiilor în urma doborârii de către armata turcă a unui avion rusesc, în noiembrie anul trecut.

Cristina Cileacu: Liderii turci au mulţumit Kazakhstan şi Azerbaidjan pentru implicarea în refacerea bunelor relaţii dintre Turcia şi Rusia. Puteţi să ne daţi mai multe detalii despre intervenţia guvernului dvs în această chestiune?

Roman Vassilenko, viceministrul de externe din Kazakhstan: Sigur. Ştiţi, Kazakhstan este aproape de Rusia, istoric şi este apropiat şi de Turcia, cu relaţii mai vechi de mii de ani, rădăcini comune, istorie şi cultură comune, pentru că ambele popoare sunt vorbitoare de limbi turcice. Când a apărut această situaţie între Turcia şi Rusia ne-a afectat şi pe noi, pentru că dacă doi dintre prietenii tăi se ceartă, acest lucru nu are cum să fie bun pentru tine. Acest lucru a afectat comerţul nostru cu Turcia, pentru că Rusia a impus sancţiuni asupra exporturilor turceşti, iar noi suntem parte a regiunii economice Eurasia, alături de ruşi...

[citeste si]

Cristina Cileacu: Deci Rusia este prietenul "mai bun" decât Turcia?

Roman Vassilenko, viceministrul de externe din Kazakhstan: Nu, spun că a fost o situaţie complicată pentru noi şi am vrut să o rezolvăm. Ce s-a întâmplat a fost faptul că din noiembrie anul trecut, preşedintele nostru a lucrat personal pentru a rezolva această problemă, a mediat între preşedintele Putin al Rusiei şi preşedintele Erdogan al Turciei şi a lucrat cu anumiţi oameni din guvernul turc şi la final a fost vorba despre diplomaţii noştri care au lucrat cu cei turci la ciorna scrisorii trimise între preşedintele Erdogan preşedintelui Putin.

Premierul Marii Britanii, Tony Blair, în funcţie în 2006, a fost printre primii care au remarcat potenţialul economic al Kazakhstan. Apropierea dintre Blair şi preşedintele Nazarbayev, care a continuat şi după ce primul nu mai era şeful guvernului, a dus multe beneficii de imagine kazahilor în faţa ţărilor din vest. Tocmai pentru că între cele două ţări există legăture speciale, rămâne de văzut ce impact va avea Brexit asupra economiilor lor.

Cristina Cileacu: Alt bun prieten al Kazakhstan este Marea Britanie, al treilea investitor în ţara dvs., după cât ştiu eu. Cum va afecta Brexit relaţiile economice dintre Kazakhstan şi Marea Britanie?

Roman Vassilenko, viceministrul de externe din Kazakhstan: Am semnat acorduri bilaterale cu Regatul Unit şi am creat toate bazele economice pentru cooperarea dintre ţările noastre. Deci potenţiala ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, indiferent când se va întâmpla, nu va afecta legăturile noastre economice. Bineînţeles, noi suntem de părere că Uniunea Europeană este cea mai bună iniţiativă de integrare care a fost pe continentul european, noi susţinem o Europă puternică şi unită. Europa este pentru noi cel mai mare partener economic, este cel mai mare partener pentru investiţii, noi vrem o Europă mai puternică, mai stabilă şi dezvoltată economic, este prioritatea noastră de top. Vom respecta toate deciziile pe care le ia guvernul britanic când va decide să iasă din Uniunea Europeană, aşa cum a dorit poporul britanic, dar cred că legăturile noastre politice şi economice nu vor fi afectate, ne vom asigura că vor continua să se dezvolte.

Cooperarea militară dintre Kazakhstan și China,  axată mai ales pe combaterea reţelelor teroriste din Asia Centrală

China şi Kazakhstan au avut şi momente tensionate de-a lungul timpului, dar aceastea au fost depăşite. Acum cei doi vecini sunt parteneri strategici. Cooperarea militară este axată mai ales pe combaterea reţelelor teroriste din Asia Centrală. China şi Kazakhstan au un acord prin care vor coordona trupe speciale pentru acest tip de luptă împotriva grupărilor radicaliste. Cu toate acestea, China are însă destul de puţine şanse să reducă influenţa pe care Rusia o are asupra kazahilor.

Cristina Cileacu: Relaţiile cu China, se îmbunătăţesc, mai ales în domeniul apărării. Cum s-a transformat această relaţie, din prieteni mai puţin apropiaţi, să spunem aşa, poate inamici este un cuvânt mai puternic, şi a ajuns la legături atât de bune?

Roman Vassilenko, viceministrul de externe din Kazakhstan: Când am devenit independenţi acum 25 de ani, am fost puşi în faţa unei probleme legate de delimitarea graniţei cu China. În trecut erau conflicte între China şi Uniunea Sovietică inclusiv pe teritoriul Kazakhstanului, dar aceste lucruri se întâmplau în 1969, pe vremea sovieticilor. În timpul independenţei noastre am reuşit să rezolvăm complet această chestiune a graniţei cu China şi să transformăm vecinătatea noastră într-un avantaj pentru noi. De exemplu, în trecut, acum 20 de ani, comerţul Kazakhstan cu China era undeva la 500 milioane de dolari. Acum este 17 de miliarde de dolari şi continuă să crească, China este unul dintre primii noştri 3 parteneri comerciali. China este unul dintre investitorii noştri de top şi în fiecare an semnăm zeci de noi acorduri comerciale de zeci de miliarde de dolari. Companiile chineze deţin o treime din producţia de petrol din Kazakhstan. Am transformat aşadar vecinătatea cu China într-un avantaj. Kazakhstan urmează de regulă o politică balansată, cu mulţi vectori, în care prioritizăm bunele relaţii cu Rusia, cu China, bune relaţii cu vestul. Simţim că este suficient loc pentru ca toată lumea să se bucure de relaţiile profitabile cu noi, cu Kazakhstan şi cu vecinii din regiune. Acest lucru se remarcă în faptul că balanţa este asemănătoare cu cea pe care o avem în sectorul de petrol şi gaze.

China controlează o treime din producţia Kazakhstanului de petrol

Dacă vă uitaţi la investiţiile în acest sector, care reprezintă cea mai mare parte a economiei noastre, veţi vedea aceeaşi situaţie pe care o avem la nivel politic. Cum am spus, China controlează o treime din producţia noastră de petrol, SUA şi companiile europene sunt în mod egal implicate în investiţii, sunt investitori mari, Rusia de asemenea. Dacă vă uitaţi la rutele de trasport care pleacă din Kazakhstan şi transportă petrol, pentru că noi suntem cel mai mare producător petrolier, veţi remarca de asemenea că şi conductele de petrol şi gaze reflectă aceeaşi politică, pentru că ele pleacă de la noi, traversează Rusia, ajung în marea Neagră. La est merg spre China, şi trimitem cu vasele petrol spre Iran, şi de aici spre pieţele internaţionale. Apoi trimitem petrol din Kazakhstan, pe marea Caspică spre Baku şi apoi spre portul turc Ceyhan din marea Mediterană. Aceste lucruri reflectă perspectiva politicii noastre externe. Deci, relaţiile cu China se potrivesc în această viziune a beneficiilor reciproce, relaţii egale cu toţi vecinii noştri.

Cristina Cileacu: Vor fi investiţii chineze şi în Rompetrol?

Roman Vassilenko, viceministrul de externe din Kazakhstan: O companie chineză privată a fost de acord să cumpere o parte din acţiunile Rompetrol şi cred că acum această chestiune trebuie doar implementată. Dar afacerea este făcută şi prevede ca partenerii chinezi să intre în Rompetrol, kazahii să vândă chinezilor o parte din Rompetrol, până la finalul anului.

Anul acesta s-au împlinit 25 de ani de când s-au încheiat testele nucleare pe care Uniunea Sovietică le făcea pe teritoriul Kazakhstan. Momentul a fost marcat de Naţiunile Unite prin declararea zilei de 29 august drept Ziua Internaţională împotriva Testelor Nucleare. Efectele testelor se resimt şi astăzi, iar kazahii sunt motivaţi să oprească acest gen de experimente la nivel mondial, o dată pentru totdeauna.

Cristina Cileacu: Un alt proiect pe care îl are ţara dvs este proiectul ATOM, care vrea să oprească pentru totdeauna toate testele nucleare din toată lumea. Dar aveţi o problemă, noi toţi avem o problemă cu testele efectuate de Coreea de Nord, mai ales în ultima vreme. Credeţi că acest proiect va fi un succes, dacă ne uităm la situaţia actuală?

Roman Vassilenko, viceministrul de externe din Kazakhstan: Este un proiect care vorbeşte despre consecinţele teribile ale testării de arme nucleare pe care le-am avut şi în Kazakhstan. Am avut 450 de teste nucleare, care au afectat 1,5 milioane de oameni timp de 40 de ani de asttel de teste. Considerăm că este obligaţia noastră morală să insistăm pentru interzicerea completă a testelor nucleare. Bineînţeles sunt opt ţări de a căror poziţie şi voinţă depinde intrarea în vigoare a acestui tratat de interzicere a testelor nucleare. Acestea sunt Coreea de Nord, pe care aţi menţionat-o, China, India, Pakistan, Iran, Israel, Egipt şi SUA. Bineînţeles niciuna dintre aceste ţări, cu excepţia Coreei de Nord, nu face teste nucleare de mai bine de 10 ani. Ceea ce credem este că există o dorinţă copleşitoare a populaţiei din multe ţări ale lumii să vadă testele nucleare interzise pentru totdeauna.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News