Guvernul Georgiei amenință președintele pro-vestic al țării cu închisoarea dacă refuză să părăsească funcția duminică: "Să vedem cine va pleca"

Toate privirile în Georgia sunt îndreptate spre elegantul Palat Orbeliani din Tbilisi, un edificiu din secolul XIX, unde se preconizează un moment definitoriu. Cine va ocupa sălile acestuia pe 29 decembrie?

Duminică, președintele pro-vestic al Georgiei, Salome Zourabichvili, ar urma să predea cheile succesorului său, Mikheil Kavelashvili, un fost fotbalist devenit politician de extremă dreapta, susținut de partidul aflat la putere și tot mai autoritar, Visul Georgian.

"Să vedem cine va pleca"

Zourabichvili, a cărei funcție de președinte este una ceremonială, dar care a devenit un lider simbolic al opoziției, insistă că nu va demisiona și a calificat guvernul condus de VG drept ilegitim.

Recent, aceasta a distribuit o fotografie cu decorațiunile de Crăciun de la reședința prezidențială, în care apărea un tren mare ca parte a decorului. „Au pus un tren în fața Palatului Orbeliani,” a scris ea pe Facebook, adăugând: „Să vedem cine va pleca.”

Ca răspuns, Irakli Kobakhidze, prim-ministrul Georgiei și președintele Visului Georgian (VG), a declarat că Zourabichvili va înfrunta consecințe legale dacă va alege să rămână în funcție.

„Să vedem unde va ajunge, în spatele gratiilor sau în afara funcției”, a spus el într-o conferință de presă la Tbilisi săptămâna aceasta.

Acest conflict a aruncat țara într-o criză politică, al cărei rezultat ar putea influența direcția Georgiei pentru anii ce vor urma, pe măsură ce aceasta se află într-un echilibru între Rusia și Occident.

Chiar și pentru Georgia – o națiune mică, situată în munții Caucaz, cu o istorie tumultuoasă, oscilând între aspirații democratice și perioade de represiune severă – aceste momente sunt extraordinare, marcate de proteste de amploare și incertitudine crescândă.

Thomas de Waal, cercetător principal la Carnegie Europe și expert în regiune, a spus: „Nu cred că cineva știe ce se va întâmpla în continuare. Se pare că ne îndreptăm către o fază escalatorie. Niciuna dintre părți nu va ceda pe termen scurt.”

Zeci de mii de oameni au ieșit aproape zilnic în stradă la Tbilisi și în alte orașe din Georgia în ultimele trei săptămâni

Zeci de mii de oameni au ieșit aproape zilnic în stradă la Tbilisi și în alte orașe din Georgia în ultimele trei săptămâni pentru a protesta împotriva VG și a direcției sale tot mai anti-liberale și pro-Moscova.

Partidul aflat la putere, care guvernează din 2012, a fost fondat de miliardarul Bidzina Ivanishvili, care și-a făcut averea în Rusia în anii '90. Vineri, el a fost plasat sub sancțiuni de către SUA pentru „subminarea viitorului democratic și euro-atlantic al Georgiei în beneficiul Federației Ruse”.

Scânteia inițială a protestelor, care au cuprins diverse generații și clase sociale, a fost un discurs recent al conducerii VG, care a anunțat decizia de a suspenda negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Măsura a stârnit indignare în Georgia, unde până la 80% din cei 3,8 milioane de locuitori susțin aderarea la UE.

Tensiunile din țară, însă, au tot crescut în ultimele luni. Partidul VG a câștigat alegerile parlamentare din octombrie. Mulți georgieni cred că rezultatele au fost fraudate, iar observatorii internaționali ai alegerilor au ridicat semne de întrebare cu privire la presiuni, intimidare și cumpărarea voturilor.

Opoziția, condusă de Zourabichvili, a respins rezultatele ca fiind incorecte și a cerut organizarea de noi alegeri.

Poliția a recurs tot mai des la forță și intimidare pentru a dispersa mitingurile, arestând demonstranți și membri ai opoziției. Mulți georgieni au fost șocați de nivelul de violență îndreptat împotriva jurnaliștilor și protestatarilor, iar semne de fisuri au început să apară în rândul elitei țării.

Mai mulți ambasadori seniori georgieni au demisionat în semn de protest, iar sute de funcționari publici și militari au trimis scrisori condamnând decizia de a suspenda negocierile de aderare la UE, deși nu au existat defecțiuni notabile din partea VG.

După alegerile parlamentare, partidul de la guvernare l-a nominalizat pe Kavelashvili pentru funcția de președinte, o mișcare care a marcat sfârșitul ultimei instituții politice independente din Georgia care nu era sub controlul VG.

Kavelashvili, fost atacant în Premier League la Manchester City, a apărut ca un agitator ultranaționalist după ce a fost ales în parlament în 2016.

Fostul jucător de fotbal, în vârstă de 53 de ani, este amintit de foștii săi colegi de echipă ca fiind tăcut și modest, dar acum este cunoscut pentru retorica sa aprinsă anti-occidentală și atacurile la adresa opoziției. Este larg considerat o marionetă controlată de Ivanishvili.

Protestatarii l-au ironizat pe Kavelashvili pentru faptul că nu are diplomă universitară, ceea ce l-a descalificat anterior de la a candida pentru conducerea Federației Georgiene de Fotbal.

El a fost, de asemenea, un susținător proeminent al controversatei legi rusești a „agentului străin”, care a fost adoptată în final de parlamentul georgian în mijlocul protestelor masive din mai anul trecut.

Legea a fost etichetată drept o „lege rusească” de către criticii care o compară cu legislația introdusă de Kremlin cu un deceniu înainte, menită să reducă disidența politică din mass-media și din alte domenii.

Contrastul dintre Kavelashvili și Zourabichvili este greu de ignorat. Născută la Paris în 1952, Zourabichvili este descendentă a unei familii care a fugit din Georgia după ce Uniunea Sovietică a anexat țara în 1921. Aleasă inițial președinte în 2018 cu susținerea VG, ea a devenit între timp una dintre cele mai vocale critici ale partidului.

„Zourabichvili este vocea Georgiei europene. Pentru mulți, ea este ultima putere legitimă”, a spus profesorul Kornely Kakachia, directorul Institutului Georgian de Politică din Tbilisi.

Multe dintre rezultatele impasului prezidențial vor depinde de reacția vestului și dacă va continua să o recunoască pe Zourabichvili ca lider legitim, a spus el.

Într-un discurs recent la Bruxelles, Zourabichvili a făcut apel la UE pentru a presiona guvernul condus de VG să organizeze noi alegeri.

Zourabichvili le-a spus legiuitorilor UE: „Dacă suntem sinceri, Europa până acum nu a trăit pe deplin momentul. Europa a răspuns până acum doar pe jumătate. Acolo unde georgienii au luptat zi și noapte, europenii au fost lenți în a se trezi și reacționa. VG și-a găsit proprii aliați în Europa în Ungaria și Slovacia – ambele țări având lideri populisti și favorabili Rusiei. Cele două țări din Europa Centrală au blocat în această lună un pachet propus de sancțiuni UE împotriva oficialilor georgieni de rang înalt, conform The Guardian.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News