Hărţile seismice ale Bucureştiului: Nordul şi Sud-Vestul se mişcă mai puternic, dar în Sud-Est cutremurul durează mai mult

Cutremurul din 1986 ne-a demonstrat că partea de nord și sud-vest a Capitalei se mișcă mai puternic, dar noutatea este că durata cutremurului a fost mai însemnată în sud-est, unde structura solului este alta. Hărțile și studiile realizate de profesorii Dan Lungu și Alexandru Aldea de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti arată că solul argilos din N și S-V sunt mai accelerate, dar cel S-E, mai dur, se mișcă pe o durată mai îndelungată. De Ce News vă prezintă aceste hărți, în funcție de accelerație, timp și frecvență.

Batem pasul pe loc

Românii sunt speriați de cutremur și au devenit, din cauza panicii, ahtiați după predicții. Direcția este greșită. Nici predicțiile, nici faimoasele hărți cu zonele cele mai periculoase în caz de cutremur nu ne vor ajuta să depășim o eventuală tragedie. Singurul lucru cu care toți experții sunt de acord și este, de altfel, vizibil cu ochiul liber, este necesitatea reabilitării clădirilor cu risc de prăbușire. Altă certitudine este că Bucureștiul va fi cel mai afectat, ca și în 1977, și că vorbim despre un oraș complex din punct de vedere seismic, cu diferite altitudini, cu diferite tipuri de sol și cu două râuri ce îl străbat și care influențează mișcarea seismică.

„Din cauza peculiarității solului său (straturi groase de sedimente aluvionare iregulare), Bucureștiul are nevoie de o cercetare extinsă asupra geologiei sale, de un program de determinare vitezei șocurilor seismice și de o rețea seismică serioasă. Numai așa se vor putea minimiza efectele unui cutremur puternic”, susține prof.dr.ing Dan Lungu.

Greșeala care a dus la catastrofa din 1977

Evoluția standardelor seismice adoptate din 1952 și până în prezent arată că în 1952 Bucureștiul era încadrat la risc seismic de până la 8 grade, prin creșterea intensității de la 7 grade. Marea greșeală apare în 1963, când Capitala este inclusă într-o zonă seismică redusă, de până la gradul 7. În acest context apare cutremurul din 1977, în urma căruia Bucureștiul rămâne în zona de 7 grade, dar se recomandă creșterea intensității la 8. Capitala este inclusă în zona de 8 grade abia în 1991.

Jumătate din clădirile din București nu sunt proiectate pentru cutremure peste 7 grade

Din totalul suprafeței locuibile din București, peste 55% reprezintă blocuri mai înalte sau egale cu P+8 etaje, aproape 20% clădiri P+4 și circa 14% clădiri parter. Cum riscul cel mai mare îl constituie clădirile înalte, merită menționat că există aproximativ 1.500 de clădiri peste 8 etaje construite în perioada 1963-1977, majoritatea situate în sectorul 6. După 1980 s-au mai construit peste 2.000 de astfel de blocuri. Coincidența face ca majoritatea clădirilor de 10 etaje și mai înalte să fie construite tocmai între 1963 și 1977.

În altă ordine de idei, din numărul total de apartamente existente în București, 30% sunt construite înainte de 1963 (dintre care 22% înainte de 1941), 30% între 1963-1977, iar 40% după 1977. Cu alte cuvinte, peste 50% dintre clădiri nu sunt proiectate pentru o intensitate mai mare de 7 grade.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News