Dr. Sorin Băilă a vorit despre colesterol, 'colesterolul rău', și hipertensiune în provocarea problemelor de sănătate.
Dr. Sorin Băilă, chirurg vascular la Spitalul Clinic SANADOR, a fost invitatul zilei la interviurile DC Medical și DC News, emisiune moderată de jurnalistul Val Vâlcu.
Medicul a abordat mai multe subiecte interesante. Totuși, probabil cea mai urmărită temă este cea despre rolul colesterolului și cum a ajunge 'colesterolul rău', ajutat de hipertensiune, să provoace probleme mari de sănătate.
"Noi ne-am năpustit cu toate armele împotriva colesterolului, uitând că este o structură esențială a membranelor celulare, că are un rol esențial în activitatea neuronilor și că, la un moment dat, un echilibru ideal ar fi posibil prin factorii non medicamentoși de prevenție a bolii arterosclerotice care înseamnă o viață sănătoasă, ce implică dietă, mișcare, atenție pe kilograme, păstrarea raportului între înălțime și greutate, hidratare și lipsă de stres", a explicat Dr. Sorin Băilă.
"Hipertensiunea 'ajută' colesterolul să facă rău. Există și o dovadă a legăturilor cu acest lucru, vis a vis de stresul hemodinamic la nivelul bifurcațiilor vasculare. Se vorbește despre un stres specific, stresul de forfecare a coloanei de sânge la peretele arterial. Bineînțeles, este strict dependent de hipertensiunea arterială. Hipertensiunea arterială este unul din factorii de risc esențiali în modificarea ateromatozei peretelui arterial. Cu cât vine cu presiune mai mare, cu atât 'uzează structurile de rezistență'. Colesterolul repară, atunci când nu este perceput ca un corp străin, pentru că este această teorie inflamatorie foarte interesantă, ce are și o componentă a răspunsului imunologic autoimun. E un proces deosebit de complex, dar și deosebit de atrăgător să-l cunoști. Intervin și procese specifice răspunsului imun prin citokine. 'Furtuna' inflamatorie imunologică este foarte mare, are loc și o acumulare a celulelor de luptă împotriva agentului străin, selectate din formula leucocitară, și atunci are loc o creștere în exces a celulelor musculare de la nivelul stratului intern. Astfel apare o proliferare, o creștere celulară, inițial de tip fibros care se impregnează diferit și diferențial în funcție de individ cu aceste grăsimi. Ulterior se calcifică, au un aspect hiper lacunar și se complică și cu o tromboză. Sunt fragmente care înfundă vase mai mici", a spus Dr. Sorin Băilă.
"Sunt două mari complicații ale plăcii de aterom, exceptând creșterea în exces și stenoza importantă a vasului. Repercusiunea termodinamică apare când vasul se îngustează cam cum 70% sau peste 70%, nu vorbim de situația în care este complet astupat. În sfârșit, complicația cea mai mare ar fi următoarea. Ruperea plăcii de aterom, vorbim de o placă instabilă, iar fragmentele respective sunt luate de curentul sangvin și se produce ceea ce noi numim emboli. Adică, la un moment dat, în funcție de mărimea fragmentului respectiv se acoperă un vas de sânge, dincolo nu mai trece și se complică și cu tromboză. În zona respectivă, la lipsa acută de sânge, apare necroza. Dacă vorbim de necroză la nivel cardiac, este infarctul acut de miocard. Dacă vorbim de necroză la nivelul țesutului nervos este accidentul cerebral acut ischemic. Putem să vorbim și de infarct la orice segment afectat. Vorbim de infarct hepatic, renal și așa mai departe", a detaliat Dr. Sorin Băilă, chirurg vascular la Spitalul Clinic SANADOR.
VEZI TOATĂ EMISIUNEA AICI:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu