Hitler a învins Franța din greșeală. Cum l-au păcălit doi războinici geniali
În 1940, Germania avea mai puține tancuri decât Aliații, în Franța, iar calitatea armamentului era mai slabă. Hitler nu avea viziunea unui război fulger, iar majoritatea generalilor dorea o ofensivă ca în primul Război Mondial. Istoricul Ralf Raths, directorul Muzeului din Munster, a explicat pentru Die Welt că ocuparea Franței și Blitz Krieg-ul au avut succes din greșeală.
Publicitate
Doar zece la sută din unitățile germane erau motorizate la începutul războiului, explică Raths, iar armamentul solicitat de Înaltul Comandament din Berlin era specific unui război clasic: mitraliere grele, piese de artilerie, sârmă ghimpată și muniție pentru infanteria care stă în tranșee.
Planul Manstein, aprobat la un mic dejun
Temându-se de un război de uzură, ca în 1914-1918, generalul Erich von Manstein a cerut permisiunea de a ataca în Ardeni cu toate tancurile disponibile. Faimosul plan Manstein a fost aprobat de Hitler dintr-o confuzie de termeni, fără ca dictatorul nazist să prevadă rolul blindatelor în războiul modern.
Manstein a profitat de invitația la un mic dejun cu Hitler pentru a discuta ideea unui atac de bilndate în munții Ardeni, care să avanseze rapid până la Canalul Mânecii. Cei doi au privit harta și au convenit că vor să ajungă la Canal, prin Ardeni. Dar ei se refereau la tehnici de luptă complet diferite.
Manstein dorea ca diviziile blindate să lupte autonom, profitând de viteză, Hitler dorea să cucerească treptat teritoriul Franței, prin atacuri succesive, de infanterie susținută de tancuri. Astfel, Manstein a smuls permisiunea lui Hitler pentru că acesta nu a înțels ce vrea să facă generalul.
Guderian: Așa ceva nu ar fi trebuit să meargă!
Cum de nu s-au lămurit lucrurile, după declanșarea atacului?
Explicația, spune dr. Raths, este simplă: cei care trebuiau să pună în aplicare planul Manstein erau generalii Erwin Rommel și Heinz Guderian. Cei doi erau entuziaști ai noilor tehnici de luptă, bazate pe forța și viteza Panzerelor.
Ei se temeau că Înaltul Comandament le-ar putea cere să se oprească din înaintare, din prudență. Așa că, după declanșarea atacului, au întrerupt comunicațiile și au avansat decisiv în adâncime, încercuind trupele anglo-franceze, ceea ce a dus la dezastrul militar al Franței.
Până și autorii acestei victorii au fost surprinși, Guderian fiind auzit că a spus: Așa ceva n-ar fi trebuit să meargă!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
