Curtea Constituţională a declarat, recent, neconstituţional un articol din Codul de Procedură Penală care le permitea procurorilor ca în cazul infracţiunilor mărunte să dispună renunţarea la urmărirea penală. Decizia Curţii Constituţionale va avea impact puternic asupra instanţelor care vor fi „bombardate” cu dosare de infracţiuni mărunte.
Intrarea în vigoare a noilor coduri Penal şi de Procedură Penală a adus o serie de noutăţi menite să simplifice actul de justiţie. O noutate absolută a reprezentat-o art. 318 din Codul de Procedură Penală, care le permitea procurorilor ca în cazul unor infracţiuni mărunte să renunţe la urmărirea penală şi să dispună anumite măsuri pentru reeducarea infractorului mărunt.
„În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când, în raport cu conţinutul faptei, cu modul şi mijloacele de săvârşire, cu scopul urmărit şi cu împrejurările concrete de săvârşire, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acesteia”, prevede primul alineat al articolului 318 din Codul de procedură penală.
Potrivit aceluiaşi articol, odată cu renunţarea la urmărirea penală, procurorul putea dispune şi o serie de măsuri: „a) să înlăture consecinţele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia; b) să ceară public scuze persoanei vătămate; c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă; d) să frecventeze un program de consiliere”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News