EXCLUSIV  Hotel Concordia, locul unde s-a hotărât dubla alegere a lui Cuza care a deschis calea Unirii Principatelor, azi o rușine pe obrazul României

Acest moment istoric, de o încărcătură aparte pentru țara noastră, fără de care gloria lui 1 Decembrie 1918 nu ar fi fost posibilă, s-a desfășurat în Hotel Concordia.

161 de ani mai târziu, Strada Smârdan nr. 39, în centrul istoric al Capitalei, locul în care s-a hotărât dubla alegere care a dus la înfăptuirea Unirii Principatelor Moldovei şi Ţării Româneşti, nu mai e decât o ruină insalubră. Sărbătorită cu mare fast la Iași, Mica Unire a fost hotărâtă unde odinioară funcționa faimosul Hotel Concordia.

Hotel Concordia, o istorie zbuciumată. Gloria și decăderea

Hotelul Concordia a fost construit în 1852. Cu o capacitate de 90 de camere, Concordia a devenit rapid una dintre cele mai selecte locații din Bucureștii acelor vremuri, fiind locul unde în epocă se regăsea elita politică și reprezentanții diplomației străine. A suferit două incendii majore care însă nu au reușit să-l pună la pământ, fiind de fiecare dată reabilitat. După instaurarea regimului comunist, celebrul Hotel Concordia unde s-a înfăptuit Unirea Principatelor și-a început decăderea. Monumentul a fost trecut în subordinea ICRAL (Întreprinderea de Construcții, Reparații și Administrare Locativă) și repartizat oamenilor muncii. Din păcate, nici Revoluția din Decembrie 1989 nu a reușit să îi aducă salvarea. În prezent, din câte se pare faimosul hotel (sau ce a mai rămas din el) se află în proprietate privată și din 2010 pe lista monumentelor istorice. Hotelul Concordia, cu a sa importanță colosală în istoria României, zace în continuare abandonat în paragină.

Dacă funtașii clasei politice românești se înghesuie să se calce pe picioare în fiecare 24 ianuarie la Iași, doar o mână de istorici și oameni de cultură mai luptă azi pentru reabilitarea monumentului istoric.

În urmă cu câțiva ani, un grup de intelectuali format din academicianul prof. univ. dr. Răzvan Theodorescu, conf. dr. Adrian Niculescu, prof. univ. dr. Alexandru Radu și prof. univ. dr. Bogdan Murgescu au inițiat o petiție pentru recuperarea Hotelului Concordia și reintroducerea lui în circuitul public, petiție adresată Priamarului General al Capitalei de la vremea respectivă Sorin Oprescu.

O petiție uitată pentru salvarea Hotelului Concordia

„Din păcate, astăzi, clădirea, deşi declarată monument istoric, trăieşte într-un anonimat istoric aproape total: doar o simplă placă (dar şi aceasta ascunsă vederii) aminteşte despre trecutul ei.

Vă solicităm să luaţi toate măsurile necesare pentru reintroducerea hotelului Concordia în circuitul public, în acord cu semnificaţia ei excepţională pentru istoria României.

Numai în felul acesta se va putea asigura păstrarea memoriei momentui istoric al naşterii statului modern românesc. Totodată, recuperarea hotelului Concordia poate avea şi o semnificaţie politică actuală, căci concordia este ceea ce lipseşte societăţii noastre de astăzi”, semnala textul petiției din 2014.

În urma acestei acțiuni, lucrurile păreau că încep să se miște în direcția reabilitării Hotelului Concordia, locul unde s-a decis de facto Unirea Principatelor Române. Pe fațada clădirii abandonoate a fost pusă o prelată care amintea de importanța monumentului. Sigur, prea puțin, dar părea totuși un prim pas. Din păcate, cu timpul, vântul a îndepărtat prelata iar în prezent clădirea insalubră nu e decât o umbră a Hotelului Concordia, locul unde s-a preconizat Mica Unire. O adevărată rușine națională, la 161 de ani de la dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza.

În Hotelul Concordia s-au pus și bazele nașterii PNL

Istoricul Adrian Niculescu face un apel către Guvernul liberal ca ceea ce nu se putea aminti în 1959, si anume că aici, ”la Hotelul Concordia s-a formulat, în februarie 1867, la initiativa marelui C. A. Rosetti, cel dintîi program comun liberal, cunoscut ca Programul de la Concordia, primul pas spre constituirea, mai tîrziu, în 1875, a ”Coaliției de la Mazar Pasa”, adică a Partidului Liberal (din 1892, PNL). Programul comun de la Concordia, din 1867, a reprezentat coagularea tuturor curentelor liberale de la acea vreme. Principala problemă era, atunci, reintegrarea în rândul liberalilor (cu cele două aripi ale lor, radicală - Rosetti - Ion Brătianu, și moderată - Ion Ghica) a grupării liberale ”centriste” a lui Cuza și Kogălniceanu, ce se făcuse părtașă la acea crimă impotriva democrației care fusese dizolvarea ”manu militari” a Adunării Elective, la 2 mai 1864 (drept pentru care, centriștii au și fost numiți, in mod infamant, în epocă, ”maiști”). Acum, era nevoie însă și de ei pentru a se consolida foarte anemicele majorități pe care se sprijineau guvernele liberale din anii 1866-1871”, conchide Adrian Niculescu.

În aceste condiții, Adrian Niculescu e de părere că singura soluție pentru a salva Hotelul Concordia, aflat în proprietate privată, este ca acesta „să fie naționalizat în interes național cu justa despăgubire către proprietar și transformat în Muzeul Unirii de la București”. 

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor răspunde apelului de a salva Hotelul Concordia, un monument de o încărcătură istorică deosebită, locul unde s-a hotărât Unirea Principatelor Române.

Azi, 24 ianuarie 2020 se împlinesc 161 de ani de la Unirea Principatelor Române. Cunoscut şi sub numele de "Unirea Mică", acest eveniment major este considerat a fi primul pas important în calea înfăptuirii statului naţional unitar român, după ce, la 5/17 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales în unanimitate domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie/5 februarie, era ales şi domn al Țării Românești. 

„Dubla alegere a reprezentat o 'soluție de avarie' acceptabilă, care venea să înlocuiască o altă 'soluție de avarie' mult mai greu acceptabilă: soluția cu doi domni, care fusese hotărâtă de la Paris, trădând într-un fel voința exprimată de români în Divanele ad-hoc. Dubla alegere, un escamotaj genial, a fost probabil cea mai importantă contribuție din toate timpurile a românilor la determinarea propriei lor Istorii! Primii trei ani ai lui Cuza au constituit o uniune personală. Cuza a personificat fizic Unirea care de fapt se va realiza doar în ianuarie 1862 prin contopirea efectivă și printr-un Guvern comun al celor două state, după obținerea în prealabil a recunoașterii internaționale a acesteia (în special firmanul otoman de recunoaștere a dublei alegeri din 4 decembriei 1861)”, a precizat Adrian Niculescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News