Publicul de la avanpremiera documentarului „Tovarăşu'. Facerea, Gloria şi Desfacerea unui Dictator” din București a avut mai multe păreri după vizionare.
La 35 de ani de la Revoluţia Română, avanpremiera documentarului „Tovarăşu'. Facerea, Gloria şi Desfacerea unui Dictator”, produs de John Florescu, a adunat la Biblioteca Centrală Universitară public de vârste şi mentalităţi diferite, tineri şi persoane în vârstă - nostalgici, istorici, profesori, studenţi.
Documentarul va fi difuzat de Pro TV în zilele de 20, 21 şi 22 decembrie.
„Tovarăşu'” spune povestea de viaţă a lui Nicolae Ceauşescu, ajuns de la sărăcie la putere extremă. Pe parcursul a trei episoade, documentarul surprinde naraţiunea domniei sale: în prima parte începutul solitar, chinuit, marcat de singurătate, înstrăinare şi închisoare; în a doua parte pregătirea stalinistă care i-a permis să-şi consolideze puterea acasă şi să seducă superputeri din întreaga lume; iar în final, anii de nebunie în care un „Tovarăşu’” nebun strigă la o naţiune a cărei populaţie s-a retras de furie şi care se încheie cu execuţia sa, singura sângeroasă din jumătatea de est a Europei.
Din public, după vizionarea celui de-al treilea episod, au apărut voci care au criticat faptul că în film nu au fost arătate şi „părţile bune” ale lui Ceauşescu, „aşa cum a fost el, un patriot”. Altele, i-au îndemnat pe cei care îl regretă pe Ceauşescu să se uite pe TikTok, pentru că „mai este un patriot acolo”.
„N-aţi dat ce trebuia. Toată adunarea a fost perturbată prin faptul că s-au transmis prin lungimi de unde joase explozii, tancuri, aruncare de bombe... Iar populaţia a căzut în genunchi. Nu au strigat cei care erau în Piaţă 'Jos Ceauşescu', au venit brigăzile care au demonstrat şi au intrat în Piaţă. Oamenii aceştia, când le-a spus că le măreşte salariul, nu au spus aşa. Deci, un neadevăr. Dacă domniile voastre voiaţi să spuneţi un adevăr, trebuia să arătaţi că într-o perioadă de 25 de ani, eu nu sunt nici adeptul lui Ceauşescu, nici al celor care au venit după el, dar s-au făcut şi nişte lucruri minunate, trebuia să arătăm şi lucrurile bune. S-au dat în context numai lucrurile pe care le-aţi vrut dumneavoastră. Îmi pare rău, dar trebuia să-l descriem în adevărata lui lumină fiindcă el a fost un patriot”, a spus un spectator la microfon.
Colonelul Burlan Dumitru, care a stat de vorbă mai multe ore cu John Florescu pentru acest film, fiind dublura lui Ceauşescu, a declarat: „Am fost pe lângă familia Ceauşescu 22 de ani şi mă gândesc că despre Nicolae Ceauşescu în aceşti 35 de ani s-a vorbit foarte mult. Realitatea este că adevărul nu se va şti acum, pentru că spre exemplu nu ştim nici ce a făcut Ştefan cel Mare, dar a făcut şi rele. Lucrurile rele dispar şi rămân lucrurile bune pe care le-a făcut. Asemenea lucruri se pot spune şi despre Mihai Viteazul. Zic că aş vrea să mi se pună întrebări. Am fost sosia lui Ceauşescu”.
Mai multe persoane din sală au aplaudat, încercând să tempereze discursul spectatorilor.
Indignat, istoricul Adrian Buga a luat cuvântul: „Au spus că este un patriot tovarăşu Ceauşescu. Vă rog, vreau să vă văd, să vă cunosc. Au strigat oamenii nişte lucruri fenomenale aici. Un profesor a strigat: Huo!. Deci, după 30 de ani să aud aşa ceva, când sala este împărţită, chiar mă interesează să văd oamenii care îl aplaudă. Ăsta este efectul extraordinar pe care îl produce filmul şi felicitări John Florescu! Nu lăsa lucrurile să se tempereze, ci încurajează să vedem adevărul aici!”.
Producătorii au explicat că acest film nu s-a vrut unul despre Revoluţie sau despre ce s-a întâmplat atunci.
„Acest film este despre viaţa lui Ceauşescu, nu despre Revoluţie! Ar trebuie să vedeţi toate cele trei episoade. Într-adevăr, s-au întâmplat şi lucruri bune, dar şi rele. Numai istoria va spune care este balanţa reală iar dacă veţi vedea toate cele trei episoade, veţi vedea că acest film este foarte echilibrat şi fără prejudecăţi”, a punctat Viorel Chesaru, senior producer.
„Am fost primul care a aplaudat ce a spus domnul mai devreme vizavi de patriotismul lui Ceauşescu, ce nu s-a înţeles este că am aplaudat pentru a opri acel discurs care mi se pare bolnăvicios. Pentru cei care nu mă cunosc, sunt cetăţean american. Ştiu foarte bine ce înseamnă să te naşti, să creşti în acea 'shithole' pentru mulţi ani!”, a spus Toni Romani din sală.
Producătorii şi-au dorit ca acest film să genereze o discuţie.
„Fiindcă în momentul în care vom vorbi, vom afla mult mai multe. Într-un film, nu vom putea pune niciodată întreaga viaţă a unui om, oricare ar fi acela, mai ales un şef de stat, bun, rău, nu contează. Într-un film de două ore, cine poate să pună o întreagă viaţă? Un film va genera o discuţie, discuţia va genera întrebări iar întrebările vor genera căutare şi asta vrem noi să facem la tineri”, a explicat Chesaru.
Realizarea acestui documentar a durat trei ani, a afirmat John Florescu. „Acest material cred că este util”, a completat el, subliniind că au fost intervievate 40-50 de persoane, cu trei - patru ore de interviu pentru fiecare.
Finalul filmului este o secvenţă de la TVR în care Ceauşescu se adresează populaţiei şi în care apare obosit, protestând faţă de luminile puternice ale reflectoarelor. John Florescu a mărturisit că şi-a dorit ca această secvenţă să arate o faţă „umană” a dictatorului.
„Am proiectat filmul prin ţară, am fost la Cluj zilele trecute şi am observat că oamenii nu s-au mişcat de pe locurile lor timp de aproape trei ore. Filmul a fost pe Voyo şi mă bucur că acum va putea fi văzut de mai mulţi oameni”, a precizat John Florescu la Bucureşti.
„Sunt 35 de ani de când a murit. Oamenii care au 45 de ani azi nu au o experienţă directă, e o mare parte a populaţiei care nu-şi aminteşte de el. Cel mai important lucru este ca tinerii să înceapă să înţeleagă. Vedeţi cât de fluidă este situaţia politică în această regiune, mai ales în România, şi cred că este important ca tinerii să înţeleagă cum era această persoană: destul de controversată, nu am vrut să intrăm în detalii, am vrut să-i expunem viaţa şi să nu judecăm, sunt istorici mai capabili ca mine care să tragă concluzii, dar sper să înţelegem mai mult cine era”, şi-a justificat demersul producătorul executiv.
Între cei care apar în film se numără: Sergiu Celac, ambasador şi traducător al lui N. Ceauşescu, Constantin Boştină, secretar personal al lui Nicolae Ceauşescu, Robert Gates, fost director al CIA, Ştefan Andrei, ministru de Externe, prof. univ. dr. Lavinia Betea, scriitorul Dinu Săraru, fostul ambasador Ceslav Ciobanu.
Lucian Dobrovicescu, cercetător principal: „La un film obişnuit, o cercetare durează trei, patru, cinci şedinţe de vizionare în Arhiva Naţională. Noi am făcut 48 de şedinţe la Arhivă, deci o zi întreagă de văzut 20 de bobine de film - o bobină are maxim 9 minute - apoi am avut 15 zile de vizionare la TVR, dar la Televiziune există casete, de tipul celei cu Iran, pe care am urmărit-o integral, asta înseamnă mai mult de 20 de zile întregi de vizionare la TVR, iar din afară au fost cercetate alte casete”.
John Florescu a mai produs şi documentarele „Războiul Regelui” (2016), „Maria, Inima României” (2018) şi „Regele Mihai: Drumul către casă” (2021), tot în regia lui Trevor Poots. În 2021, filmul „Regele Mihai: Drumul spre casă” a înregistrat cel mai bun scor din partea publicului la TIFF şi a fost numit de directorul festivalului, Tudor Giurgiu, „cel mai iubit film de public”.
Echipa filmului, realizat de Chainsaw Film Productions, este formată din John Florescu - producător executiv, Trevor Poots - regia şi scenariul, Viorel Chesaru - senior producer, Dan Drăghicescu - producător asociat, Mircea Lăcătuş - editor, Hasan Nasser - muzica, Laura Beldiman şi Lucian Dobrovicescu - cercetare, conform news.ro.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News