EXCLUSIV  ICCJ, cel mai important for de justiție, se află într-o clădire care a aparținut Securității. Cazanciuc, despre nevoia unui Cartier al Justiției

Senatorul Robert Cazanciuc a explicat că proiectul "Cartierul Justiției" a apărut din necesitatea de a unifica instituțiile judiciare din București, care erau dispersate în numeroase locații, generând costuri și dificultăți logistice mari.

"Proiectul Cartierul Justiției a pornit de la o nevoie reală în București, în care instituțiile de justiție sunt divizate în foarte multe locații (la vremea respectivă erau în jur de 17, astăzi cred că sunt mai multe), sunt împărțite în tot orașul, e un trafic destul de mare, dintr-o parte în alta, cu dosare permanente. E o nebunie pentru omul care s-ar putea să aibă nevoie să meargă în mai multe locuri, nu mai spun de avocați - ei trebuie să fie în același timp în două locuri.

Costurile legate de administrarea justiției din București sunt foarte, foarte mari, deși distanțele, dacă vă uitați pe hartă, nu sunt neapărat în kilometri. Însă măsurate în timp, distanțele sunt incredibil de mari, deci există la mijloc niște costuri uriașe. Nu mai spun de clădirile neadecvate, de foarte multe ori", a declarat Robert Cazanciuc.

Cazanciuc a precizat că în trecut a lucrat ca procuror în Palatul Justiției, înainte de renovare, amintindu-și cu teamă de riscurile acelei clădiri.

"Eu am încă aminte că mi-am început o cariera de magistrat ca procuror în Palatul Justiției, înainte să intre în renovare, și stăteam cu teamă în fiecare zi că riscă să pice la un cutremur. El a intrat într-o reparație capitală, acum este o bijuterie arhitecturală și sper că la finalul realizării acestui Cartier, Curtea Supremă să revină în Palatul Justiției, acolo unde îi și este locul, nu într-o clădire care a aparținut fostei Securități. E și simbolistic, cred că nu are ce căuta acolo, în altă curte, ci trebuie să revină în Palatul Justiției.

E foarte complicat să ai încredere într-un stat în care vezi dosarele pe holuri, într-o instituție în care oamenii intră înghesuiți. Ce autoritate, ce solemnitate? Cum să aibă încredere oamenii? Acolo este forumul în care se împarte dreptatea. Pare mai degrabă o chestiune de mica înțelegere, un fel de loterie, din păcate, în mintea unui om obișnuit care ajunge dintr-un motiv sau altul la un moment dat pe holurile tribunalului.

Ideea construirii unui Cartier al Justiției a venit cumva natural, fiindcă am încercat să reunim toate aceste facilități în București într-un singur ansamblu. Și contractasem cu școala de arhitectură din București (la vremea respectivă, fiind ministrul Justiției) și le-am spus că vrem să construim pentru o facilitate care să reunească toate instituțiile din justiție. Propuneți trei locații și o să alegem împreună.

Și ne-am propus trei locații - Casa Radio, de pe cheiul Dâmboviței, un teren din fața Academiei Române pe Calea 13 septembrie și acesta, care a și fost ales în final, anume Esplanada, în continuarea Bibliotecii Naționale, pe Bulevardul Unirii.

Esplanada de pe Bulevardul Unirii a fost aleasă din mai multe motive. Este un teren de 11 hectare, care are pe mijloc două hectare și jumătate de fundații. Acolo, Nicolae Ceaușescu a vrut să facă un ansamblu de clădiri publice denumit «Cântarea României». În diagonală față de cartier se află Tribunalul București, cea mai mare instanță din România. În continuarea Tribunalului se află Biblioteca Națională, o instituție de cultură, după care urmează Opereta Română", a mai spus senatorul.

Proiectul propune construirea unui ansamblu pe un teren de 11 hectare de pe Bulevardul Unirii, care să includă instituții de justiție și clădiri culturale, creând astfel un spațiu deschis și accesibil. Senatorul a subliniat că ideea nu este de a construi o clădire opresivă, ci un loc deschis care să inspire încredere.

"Conceptul celor 11 hectare a fost de a avea în primă parte un Cartier al Justiției, în mijloc o sală de concerte pentru Festivalul George Enescu și, eventual, clădiri culturale în celălalt capăt. Ar fi fost un triunghi de cultură și justiție.

Am pornit de la ideea de a avea nu o singură clădire, ci un spațiu deschis în care oamenii să nu simtă că sunt opresați de o chestie mare, neagră, care te apasă, și nu ai nicio șansă acolo. Trebuie să fie un fel de open space, în care oamenii să vină cu deschidere, cu încredere”, a explicat Cazanciuc.

De asemenea, senatorul a menționat că acest proiect nu este unul imobiliar, ci este unul menit să schimbe starea de spirit în justiție. În mandatul său, a vizitat toate tribunalele din țară și a pus bazele unor investiții pentru îmbunătățirea infrastructurii judiciare.

"Am și spus că acest proiect nu este de agenție imobiliară. Încearcă să seteze o stare de spirit. În mandatul meu de ministru am vizitat toate tribunalele din România, am inaugurat multe palate de justiție, în 2014 am pus bazele unui proiect pe care se lucrează și astăzi pentru investiții în instanțe și parchete în toate județele.

La final de mandat am lăsat un proiect de investiții și îmi aduc aminte că la Iași am fost la un an de la inaugurarea noului Palat de Justiție pentru a vorbi cu avocații, cu judecătorii. Avocații mi-au spus că s-a schimbat complet starea de spirit. Dacă înainte erau supărați permanent, erau tracasați, aveau spații mici, era înghesuială, în noua clădire, judecătorii erau singuri sau doi în birou, după cum voiau, sălile arătau altfel, au trecut la formulă electronică", a conchis Robert Cazanciuc.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News