ÎCCJ, după VOTUL pe pensii: Justiția, vinovatul de serviciu

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu, afirmă, că, la câteva luni după ce a tras un semnal de alarmă privind tendința celorlalte puteri ale statului de a trata justiția ca pe o ramură a puterii de stat de rang secundar, una care trebuie „pusă la locul ei” și care este ușor de transformat în țintă a dezaprobării publice, constată o înrăutățire a acestei stări de fapt „pe fondul unei apetențe nedisimulate a numeroși reprezentanți ai Statului Român, în special din cadrul puterii legislative, de a transforma autoritățile judiciare, dar și Curtea Constituțională, fie în vinovatul de serviciu, cu unicul rezultat al mascării și perpetuării unor disfuncții sistemice în ceea ce privește protejarea unor drepturi fundamentale ale cetățenilor români, fie în inamicul public, care trebuie înfrânt pentru a putea fi revalorizată imaginea publică a altor ramuri ale puterii de stat, cum este cazul, în aceste zile, cu mesajele publice transmise din partea reprezentanților puterii legislative”.

Corbu spune că „este îngrijorătoare, spre exemplu, lipsa oricărei dezbateri serioase privind lipsurile sistemului nostru de răspuns la violența domestică sau, în general, la violența bazată pe gen, rasă ori orientare sexuală”.

Aceasta acuză că în locul unei abordări integrate, care să ducă la schimbarea unor mentalități adânc înrădăcinate în societate, în locul cooperării între toate puterile statului și cu organizațiile societății civile pentru crearea unui sistem imediat de răspuns în special în ceea ce privește violența îndreptată împotriva femeilor și a copiilor, în condițiile ignorării totale a formelor insidioase de violență, precum aceea economică sau cea spirituală, nu vor fi găsite niciodată căile de rezolvare a acestor probleme, ci doar de cosmetizare a lor.

„Și aceasta este cea mai sigură cale pentru ca tragedii precum aceea a fetei de 17 ani incendiate, sau a tinerei de 18 ani ucise în Vișeul de Sus, care au șocat pe bună dreptate o națiune, să se întâmple din nou și din nou”, spune Alina Corbu.

„Modificarea sistemului răspunderii disciplinare a judecătorilor, prin inserarea unor texte de lege într-un act normativ fără nicio legătură cu acest subiect, adoptate cu încălcarea regimului constituțional al legilor organice și în condițiile în care un act normativ conținând un text similar fusese declarat neconstituțional cu câteva zile înainte ca Parlamentul să reglementeze din nou aceeași abatere disciplinară nu reflectă atitudinea unei puteri legislative care își dorește cu adevărat o justiție independentă, pilon al unui stat de drept”, mai spune Alina Corbu.

Magistratul aduce la cunoștință că celeritatea judecării cauzelor nu se asigură în mod durabil și realist, instituind termene arbitrare și amenințând corpul judecătorilor cu o nouă abatere disciplinară, ci, în primul rând, asigurând calitatea legislației și așezarea corectă a competențelor, încurajând în mod real formele alternative de soluționare a litigiilor și, nu în ultimul rând, oferind instanțelor condițiile necesare pentru a-și putea desfășura activitatea.

„Ea mai poate fi asigurată schimbând atitudinea, deja aproape permanentizată, de ignorare nu numai a jurisprudenței Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dar și a obligației legale de solicitare a avizului Consiliului Superior al Magistraturii de către puterea legiuitoare. Încercările de diminuare a garanțiilor de independență ale judecătorilor, mai vizibile astăzi, în forma lor economică, dar nu numai, se repetă cu regularitate și sunt prilejuri de coagulare a forțelor politice, în ciuda mult proclamatului principiu al cooperării loiale între puterile statului. În pofida prevederilor constituționale și a jurisprudenței constante a Curții Constituționale, aceste tentative continuă și în aceste zile. În schimb, lipsește cu desăvârșire o dezbatere realistă, cu prezența tuturor părților implicate, a modalităților de corectare a inechităților din sistemul de pensii de serviciu, care le-a făcut de altfel atât de impopulare”, afirmă președintele Instanței Supreme.

Alte precizări

Corbu spune că lipsesc cu desăvârșire datele concrete și aplicate care să permită publicului să-și formuleze o apreciere corectă cu privire la costurile și beneficiile pe care le presupun astfel de inițiative legislative. Astfel, spune ea, s-a dus la crearea și întreținerea voită în societatea românească a unui curent de opinie negativ, „căruia i se dă uneori un nivel apropiat de ură, împotriva judecătorilor și procurorilor, inclusiv cu privire la judecătorii Curții Constituționale”.

Astfel președintele ÎCCJ solicită inițiatorilor unor astfel de modificări legislative să prezinte public proporția pe care o reprezintă pensiile foștilor magistrați din totalul pensiilor de serviciu și pensiilor speciale, reamintind că pensiile judecătorilor și procurorilor nu sunt pensii speciale, însă există și această categorie, care vor rămâne în plată, precum și ponderea în PIB a economiilor concrete ce se presupune că vor fi realizate la bugetul statului prin afectarea gravă a garanțiilor financiare privind independența judecătorilor.

„Cred că toți cetățenii români sunt îndreptățiți să dețină aceste date înainte de a-și face propria evaluare și să poată aprecia singuri dacă nu cumva prin aceste modificări se are în vedere tocmai afectarea substanței unor drepturi cu impact direct asupra independenței sistemului judiciar”, afirmă magistratul, potrivit Mediafax.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul de lege care prevede impozitarea cu 85% a pensiilor speciale de peste 7.001 lei. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News