O echipă de cercetători internaționali de la IIASA (Institutul Internațional pentru Analiza Sistemelor Aplicate) a dezvoltat o nouă tehnică pentru a transforma minele subterane abandonate împrăștiate în întreaga lume în ”baterii” uriașe pentru a stoca energie.
Publicitate
Această soluție ar putea fi utilizată atunci când prețurile energiei electrice depășesc un anumit prag, favorizând astfel tranziția către surse de energie mai durabile. Studiul detaliat al tehnicii a fost publicat în MDPI.
Nu se poate avea o estimare precisă, dar conform celor mai fiabile estimări, există aproximativ un milion de mine abandonate împrăștiate în întreaga lume. Când aceste mine ajung la sfârșitul duratei lor de viață, ele devin o povară pentru societate și pot reprezenta o problemă semnificativă de poluare.Cum ar fi, de exemplu, contaminarea apelor subterane, eliberarea de substanțe toxice în aer și sol, precum și distrugerea habitatelor naturale din jur. Totuși, transformarea acestor mine în ”baterii” pentru acumularea de energie regenerabilă ar putea reprezenta o soluție inovatoare și durabilă la această problemă.
Este posibil să se transforme minele abandonate în baterii gravitaționale? De la această întrebare au pornit cercetătorii Institutului Internațional de Analiză Aplicată a Sistemelor, cu sediul în Austria.
Cercetările lor au condus la descoperirea unei metode de transformare a acestor mine în situri de depozitare valoroase, răspândite în toată țara și capabile să furnizeze energie regenerabilă într-un mod programabil atunci când este necesar.
Acest sistem se bazează pe utilizarea diferenței de altitudine dintre intrarea și fundul minelor și exploatează energia potențială a unor materiale precum nisipul.
Tehnica numită Underground Gravity Energy Storage ( UGES ) exploatează forța gravitațională pentru conversia energiei potențiale gravitaționale în energie electrică, urmând principiul conservării energiei.
Folosind ”frânarea regenerativă”, un proces cunoscut pentru recuperarea energiei din încetinirea mașinilor electrice, energia potențială gravitațională (datorită înălțimii masei) este convertită în energie electrică, potrivit Quifinanza.
În esență, ideea din spatele stocării subterane de energie gravitațională (UGES) este de a folosi forța gravitației pentru a stoca energia electrică. Acest lucru se realizează prin scăparea unui obiect (cum ar fi o cantitate mare de nisip) de la o înălțime mare și conversia energiei căderii în electricitate.
Folosirea forței gravitaționale pentru a acumula electricitate nu este nimic nou: hidrocentralele sunt un exemplu. Cu toate acestea, ideea de a folosi mase solide în același scop este o inovație.
Startup-ul scoțian Gravitricity a lucrat la acest proiect în ultimii ani și a testat recent cu succes un prototip de baterie gravitațională, care a produs aproximativ 250 kW de putere prin lansarea în coborâre unui obiect metalic de 50 de tone dintr-un turn de 15 m înălțime.
Cercetătorii gravitricității, precum și cei de la IIASA, au observat că în loc să construiască turnuri special construite, este posibil să se exploateze forma naturală a terenului sau diferențele de înălțime ale clădirilor precum zgârie-nori sau mine.
În mod evident, cu cât suprafața și adâncimea minei sunt mai mari (sau cu cât zgârie-norii este mai înalt), cu atât masa care poate cădea este mai mare, prin urmare, cu atât cantitatea de energie pe care o poate acumula planta este mai mare.
În timp ce bateriile ”tradiționale” sunt supuse fenomenului de autodescărcare (adică au tendința de a pierde energie pe termen lung chiar dacă nu sunt folosite) și unei scăderi a eficienței, cele gravitaționale suferă mult mai puțin.
Luând în considerare toți acești factori, oamenii de știință au estimat că potențialul global al acestei tehnologii ar fi de ordinul mărimii zecilor de terawatt-oră, dintre care majoritatea ar putea fi produse și stocate în China, India, Rusia și Statele Unite.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu