Există mai multe semnale cu privire la planul președintelui ales al SUA, Donald Trump, cu privire la războiul dintre Rusia și Ucraina.
Consilieri ai lui Donald Trump propun public și în privat soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, care ar implica cedarea unor părți semnificative din țară către Rusia pe termen nedeterminat, conform unei analize a agenției de presă Reuters bazate pe declarațiile lor și interviuri cu mai multe persoane apropiate președintelui ales al SUA.
Propunerile celor trei consilieri cheie, inclusiv ale viitorului emisar al lui Trump pentru Rusia-Ucraina, generalul-locotenent (r) Keith Kellogg, împărtășesc unele elemente, inclusiv scoaterea din discuție a aderării Ucrainei la NATO.
Consilierii lui Trump ar încerca să forțeze Moscova și Kievul să negocieze, inclusiv oprirea ajutorului militar acordat Kievului dacă acesta nu este de acord să discute, dar creșterea asistenței dacă președintele rus Vladimir Putin refuză.
Trump s-a angajat în mod repetat în timpul campaniei sale electorale să pună capăt conflictului vechi de aproape trei ani în termen de 24 de ore de la inaugurarea sa pe 20 ianuarie, dacă nu înainte de această dată, dar nu a spus încă în ce fel va face asta.
Analiști și foști oficiali din domeniul securității naționale au mari îndoieli că Trump poate îndeplini o astfel de promisiune din cauza complexității conflictului.
Totuși, declarațiile consilierilor săi sugerează posibilele contururi ale unui plan de pace al lui Trump.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care se confruntă cu o lipsă de forță de muncă și cu pierderi teritoriale tot mai mari, a indicat că ar putea fi deschis negocierilor.
Deși încă intenționează să adere la NATO, el a declarat săptămâna aceasta că Ucraina trebuie să găsească soluții diplomatice pentru a-și recâștiga o parte din teritoriile ocupate.
Trump ar putea constata că Putin nu este dispus să se angajeze, au declarat analiști și foști oficiali americani, deoarece îi are pe ucraineni pe picior greșit și ar putea avea mai mult de câștigat dacă va continua să acapareze teritoriu.
„Putin nu se grăbește”, a declarat Eugene Rumer, un fost analist de top al serviciilor de informații americane pentru Rusia, care lucrează în prezent la grupul de experți Carnegie Endowment for International Peace.
Liderul rus, a spus el, nu se arată dispus să renunțe la condițiile sale pentru un armistițiu și discuții, inclusiv renunțarea Ucrainei la misiunea NATO și predarea celor patru provincii pe care Putin le revendică ca parte a Rusiei, dar pe care nu le controlează pe deplin, o cerere respinsă de Kiev.
Putin, a spus Rumer, probabil că va aștepta, va lua mai mult teren și va aștepta să vadă ce concesii, dacă este cazul, poate oferi Trump pentru a-l atrage la masa negocierilor.
Reuters a raportat în luna mai că Putin era pregătit să oprească războiul printr-o încetare a focului negociată care recunoștea liniile actuale ale frontului, dar era pregătit să continue lupta dacă Kievul și Occidentul nu răspundeau.
Rusia controlează deja toată Crimeea, după ce a preluat-o unilateral de la Ucraina în 2014 și de atunci a cucerit aproximativ 80% din Donbas - care cuprinde regiunile Donețk și Luhansk - precum și peste 70% din Zaporizhzhia și Kherson și mici părți din regiunile Mykolaiv și Kharkiv.
Până săptămâna trecută, Trump nu convocase încă un grup de lucru central pentru a elabora un plan de pace, potrivit a patru consilieri care au solicitat protecția anonimatului pentru a descrie deliberările private. Mai degrabă, mai mulți consilieri au prezentat idei între ei în forumuri publice și - în unele cazuri - lui Trump, au spus aceștia.
În cele din urmă, un acord de pace va depinde probabil de un angajament personal direct între Trump, Putin și Zelenski, au spus consilierii.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „nu este posibil să comentăm declarațiile individuale fără a avea o idee despre planul în ansamblu”.
Purtătoarea de cuvânt a lui Trump, Karoline Leavitt, a menționat că Trump a declarat că „va face ceea ce este necesar pentru a restabili pacea și pentru a reconstrui puterea și descurajarea americană pe scena mondială”.
Un reprezentant al lui Trump nu a răspuns imediat la o întrebare suplimentară cu privire la faptul dacă președintele ales intenționează în continuare să rezolve conflictul în termen de o zi de la preluarea mandatului.
Guvernul ucrainean nu a răspuns imediat la o cerere de comentarii, solicitată de agenția de presă Reuters.
Un fost oficial al lui Trump pentru securitate națională implicat în tranziție a declarat că există trei propuneri principale: schița lui Kellogg, una din partea vicepreședintelui ales JD Vance și alta avansată de Richard Grenell, fostul șef interimar al serviciilor de informații.
Planul lui Kellogg, elaborat împreună cu fostul oficial al Consiliului Național de Securitate Fred Fleitz și prezentat lui Trump la începutul acestui an, prevede înghețarea liniilor de luptă actuale.
Trump ar furniza mai multe arme americane Kievului numai dacă acesta ar fi de acord cu negocierile de pace. În același timp, el ar avertiza Moscova că va crește ajutorul SUA pentru Ucraina dacă Rusia respinge negocierile. Aderarea Ucrainei la NATO ar fi pusă în așteptare.
De asemenea, Ucraina ar primi garanții de securitate din partea SUA, care ar putea include creșterea livrărilor de arme după încheierea unui acord, conform propunerii respective.
Într-un interviu acordat în iunie postului digital britanic Times Radio, Sebastian Gorka, unul dintre viitorii consilieri adjuncți pe probleme de securitate națională ai lui Trump, a declarat că Trump i-a spus că îl va forța pe Putin să negocieze amenințând cu livrări de arme fără precedent către Ucraina în cazul în care Putin va refuza.
Vance, care în calitate de senator american s-a opus ajutorului pentru Ucraina, a lansat o idee separată în septembrie.
El i-a spus producătorului american Shawn Ryan că un acord ar include probabil o zonă demilitarizată la liniile de front existente, care ar fi „puternic fortificată” pentru a preveni noi incursiuni rusești. Propunerea sa ar refuza Kievului statutul de membru NATO.
Grenell, fostul ambasador al lui Trump în Germania, a susținut crearea de „zone autonome” în estul Ucrainei în timpul unei mese rotunde din iulie, dar nu a dat detalii. De asemenea, el a sugerat că aderarea Ucrainei la NATO nu este în interesul Americii.
Grenell nu și-a asigurat încă o poziție în noua administrație, deși este încă la urechea lui Trump în ceea ce privește problemele europene, a declarat pentru Reuters un consilier senior al lui Trump pe probleme de politică externă.
Persoana respectivă a declarat că Grenell a fost una dintre puținele persoane prezente la o întâlnire din septembrie de la New York între Trump și Zelenski.
Analiști și foști oficiali din domeniul securității naționale susțin că unele elemente ale propunerilor s-ar confrunta probabil cu reacții negative din partea lui Zelenski, care a inclus invitarea la NATO în „Planul său de Victorie”, precum și din partea aliaților europeni și a unor parlamentari americani.
Săptămâna trecută, ministrul ucrainean de Externe a trimis o scrisoare omologilor săi din NATO, îndemnându-i să lanseze o invitație de aderare la o reuniune a miniștrilor de externe.
Unii aliați europeni și-au exprimat dorința de a spori ajutorul pentru Ucraina, iar președintele american Joe Biden continuă să trimită arme. Acest lucru l-ar putea costa pe Trump unele pârghii pentru a împinge Kievul la masă.
Planul Kellogg, care se bazează pe creșterea ajutorului pentru Ucraina în cazul în care Putin nu vine la masă, s-ar putea confrunta cu reacții negative în Congres, unde unii dintre cei mai apropiați aliați ai lui Trump se opun ajutorului militar suplimentar pentru națiunea est-europeană.
„Nu cred că cineva are vreun plan realist pentru a pune capăt acestei situații”, a declarat Rumer, fostul ofițer de informații al SUA.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu