IICCMER. Muzeul comunismului, obligație esențială

"Indiferent ce nume va purta, al Crimelor Comunismului, al Comunismului, Muzeul Național al Comunismului, asta e deja o chestiune secundară. Un astfel de loc muzeal și memorial în egală măsură este obligatoriu. Pe de o parte, avem o anvergură a persecuției politice în România, care nu este similară cu alte istorii ale unor țări din aceeași regiune, adică avem un patrimoniu de suferință pe care nu putem să-l ignorăm. Pe de altă parte, ne apropiem cu pași repezi de momentul Centenarului. Or, peste jumătate din perioada secolului românesc, din 1918 până în 2018, s-a consumat sub semnul unei forme sau alteia de dictatură. A recupera această istorie a comunismului înseamnă a recupera o jumătate de veac de istorie a secolului românesc al unității naționale", a declarat Radu Preda 

El spune că realizarea acestui muzeu "nu trebuie gândită în termeni concurențiali".

"Sigur, nu trebuie să plecăm de la premisa că suntem ultimii în Europa și că e musai să ne aliniem la alte state, pentru că sunt și alte țări în care nu există astfel de muzee, inclusiv state avansate din punct de vedere al democrației, cum ar fi de pildă Cehia, unde există doar un muzeu privat; sau chiar și în Germania, unde un muzeu central legat de această perioadă nu există. Așa, de pildă, la noi, există un monument al rezistenței anticomuniste, dar la Berlin nu există", a mai spus Preda.

În opinia președintelui executiv al IICCMER, "un astfel de muzeu ar trebui să cuprindă diverse aspecte, atât pe criterii cronologice, cât și tematice, o combinație echilibrată între istoriografie propriu-zisă, istorii mari, dar și istorii mici la nivel de biografii.

"Avem nevoie atât de o încadrare atât ideologică — ce a însemnat ideea comunistă, dar și pragmatică — cotidianul comunist, o plasare a României într-un context internațional, a vecinilor, ce a însemnat comunismul pentru Basarabia, sau care a fost regimul românilor în celelalte țări limitrofe. Trebuie să cuprindă inclusiv aspecte care fac gloria comunismului, cum ar fi relațiile internaționale sau dezvoltarea economică, dar și cu reversul lor. Nu încercăm nici să demitologizăm, dar nici să cultivăm nostalgii. Și, în cele din urmă, ar trebui să includă o puternică lecție de libertate și de democrație pentru că realmente scopul final al unui muzeu al comunismului nu este hrănirea anticomunismului, ci hrănirea dorinței de libertate", a explicat Radu Preda, pentru Agerpres.

Muzeul, amplasat la București

Răspunzând unei întrebări referitoare la realizarea acestui muzeu până în 2018, Preda a replicat: "Eu sper că cel puțin începutul poate fi făcut".

"Cel puțin cu o formă mai mică noi am început deja, am făcut o expoziție de anvergură la Biblioteca Națională și sperăm ca pornind de la acel miez să-l lărgim și să facem acest muzeu", a adăugat el.

În ceea ce privește locul amplasării Muzeului Comunismului, Radu Preda consideră că acesta trebuie să fie "obligatoriu" în București, "pentru că un astfel de muzeu este și un memento istoric pentru orice formă de guvernare prezentă și viitoare".

Radu Preda a susținut miercuri conferința "Trecutul recent între imagine și realitate. Pledoarie pentru Muzeul Crimelor Comunismului", în cadrul expoziției "Artă pentru popor? Plastica oficială românească între 1948-1965" de la Muzeul Național de Artă al României.

Acesta a prezentat un "decalog" al înființării Muzeului Comunismului, afirmând că viitoarea instituție, pe care o vede realizată "doar în etape", "nu poate fi o idee de autor", dar nici "un produs de partid", ci o asumare a tuturor celor care joacă un rol pe scena politică.

De asemenea, muzeul ar trebui să treacă printr-o "filtrare" cu tot corpul societal românesc, la dezbatere urmând să participe, în egală măsură, și cei din țară, și cei din afara ei.

"Test major al conștiinței noastre publice", "un astfel de muzeu ne va înscrie pe harta europeană și internațională a lumii", a mai spus Radu Preda.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News