Imagini istorice cu aspretele: Cel mai rar pește din lume, filmat pentru prima dată pe timp de noapte în râul Vâlsan - Video / Galerie foto

Fundația Alex Găvan a publicat imagini inedite cu aspretele, cel mai rar pește de apă dulce din Europa și poate chiar din lume. Acesta a fost filmat pentru prima dată, pe timp de noapte, în habitatul său natural din râul Vâlsan. în timpul operațiunilor de inventariere a speciei.

Se întâmplă după ce anterior, în octombrie 2020, membrii echipei Aspretele Trăiește, ihtiologii Andrei Togor și Marcus Drimbea, au realizat primele imagini foto și video realizate vreodată cu
aspretele în sălbăticie.

"Specia, activă în special noaptea, atunci când își caută hrana, este critic periclitată, deși întregul său areal se află sub protecția unei rezervații naturale și a unui sit Natura 2000. Ziua stă ascunsă sub bolovani, în ape repezi curgătoare. Vâlsanul, care izvorăște din Munții Făgărașului, este singurul râu de pe întreaga planetă unde acest pește, considerat o fosilă vie, încă se mai regăsește.

În perioada iunie - iulie 2024, se desfășoară pescuit științific la asprete (Romanichthys valsanicola) cu o echipă de nouă ihtiologi, parte din etapa finală de evaluare a efectivelor speciei, activitate întinsă pe o perioadă de trei ani. Ca rezultat parțial, zilele acestea s-au identificat 55 de exemplare de asprete, în 6 stații de pescuit științific, pe o lungime de râu de 16 kilometri, între satele Brădetu și Vâlsănești.

Foto: Alex Găvan

Prima pescuire științifică pe timp de noapte

Pe 27 iunie, în jurul orei 22, în satul Mușătești, județul Argeș, s-a efectuat prima pescuire științifică pe timp de noapte, pentru inventariere, de la descoperirea speciei, în 1956. De data aceasta scopul a fost de a identifica puietul de asprete. Biologii din cadrul proiectului Aspretele Trăiește, Nagy Attila (PhD) și Mircea Mărginean, au identificat 5 exemplare adulte, dar niciun juvenil.

De asemenea, pe 30 iunie, biologii Falka Istvan (PhD) și Arthur de Bruin au identificat, tot pe timp de noapte, alte două exemplare de asprete în râul Vâlsan, la Brădetu. Nici atunci nu s-a descoperit puiet. În 2022, din 57 de aspreți găsiți în 10 stații de pescuit dintr-un total de 21, doar 6 erau juvenili, câte unul identificat per stație, iar în 2023 nu s-a găsit deloc puiet în cadrul acțiunilor de inventariere a speciei. În cadrul campaniei de pescuit științific de anul acesta, din cele 55 de exemplare identificate până la această oră, niciunul nu este puiet.

Deși numărul de aspreți găsiți a crescut, per total, de la an la an, lipsa identificării până în prezent a puietului este extrem de îngrijorătoare. Dacă acest fapt va persista și în anii următori, sunt riscuri mari ca aspretele să dispară pentru totdeauna. Exemplarele identificate până în prezent vor muri, în mod natural, în următorii 4, 5 ani, iar dacă nu mai sunt juvenili care să atingă maturitatea și, astfel, să se poată reproduce, specia dispare.

Foto: Alex Găvan

De ce dispare aspretele

Printre cauzele care, luate împreună, contribuie la dispariția juvenililor de asprete, și astfel, a întregii specii, se numără:

• spălările de fund ale lacului de acumulare Vâlsan, efectuate de către Hidroelectrica fără a lua în considerare prezența ariilor protejate în care trăiește aspretele și lipsa coroborării acestor acțiuni cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate;

• poluarea râului datorată stației de epurare de la Brădetu, care este subdimensionată, și a stației vechi de epurare care a deversat, în mod ilegal, în râu, până în martie 2024;

• lipsa canalizării din comunele Brăduleț și Mușătești, adică în tot arealul unde mai trăiește încă aspretele;

• temperaturile ridicate din ultimii ani, cauzate atât de schimbările climatice cât și de debitul ecologic insuficient asigurat conform legii, de către Hidroelectrica, la barajele Vâlsan și Dobroneagu;

• fragmentarea habitatului de către o serie de bariere artificiale aflate la Brădetu, dintre care, în prezent, unele nu își mai îndeplinesc funcția inițială pentru care au fost construite", transmite Fundația Alex Găvan într-un comunicat de presă.

Foto: Alex Găvan

Alex Găvan, conservaționist: Este o cursă contracronometru

Conservaționistul Alex Găvan avertizează că lipsa depistării puietului este semnal de alarmă pentru supraviețuirea speciei.

„Chiar este o cursă contracronometru pentru a salva aspretele, o cursă contracronometru ce nu poate fi câștigată fără existența unui râu curat și sănătos, cu debit ecologic asigurat conform legii de către Hidroelectrica, un râu de care autoritățile locale să aibă grijă și care să nu mai fie o groapă de gunoi, așa cum se întâmplă în prezent. Altfel, pur și simplu, va fi o crimă cu premeditare, iar aceste autorități nu vor mai putea să ridice din umeri și să paseze responsabilitatea, așa cum o fac acum. Dacă coborâm acum la apa Vâlsanului, oriunde în arealul aspretelui, nu vom găsi o singură piatră sub apă care să fie curată și care nu fie acoperită de poluarea organică. Avem aspretele, o ființă unică în lume și care încă trăiește, avem Vâlsanul, unul dintre cele mai frumoase râuri din Europa.

Împreună cu oamenii de bine din Brădetu, Brăduleț, Galeșu, Mușătești și Vâlsănești, suntem aici să le onorăm. Comunitatea de pe Valea Vâlsanului nu poate fi revitalizată, nu poate avea un viitor în care oamenii săi să fie fericiți și sănătoși, atât timp cât râul este otrăvit, atât timp cât râul este bolnav. Pentru că râul, apa, înseamnă Viață. Nu râul îl salvăm, salvând aspretele, ci pe noi înșine. Aspretele este doar o hârtie de turnesol care ne arată că dacă el trăiește și este în suficient de multe exemplare în râu, înseamnă că râul este bine. Adică noi toți suntem bine. Aspretele Trăiește, Aspretele Unește”, spune Alex Găvan, conservaționist, fondator proiect Aspretele Trăiește.

Foto: Alex Găvan

Nagy Attila, ihtiolog: Am reușit să identificam doar 6 juvenili de asprete

"Până în momentul de față, în cei trei ani de monitorizare a populației de asprete în cadrul cercetării noastre de evaluare a efectivelor speciei, am reușit să identificam doar 6 juvenili de asprete, și asta doar în 2022. Este foarte probabil ca exemplarele de juvenili să stea ascunse ziua sub pietre și să iasă doar noaptea în căutarea hranei, făcând aproape imposibilă identificarea lor pe timp de zi. Din acest motiv, am decis să efectuăm acțiuni de inventariere ale speciei și pe timp de noapte, chiar dacă acest lucru nu este o practică obișnuită în România. În Ungaria, de exemplu, dar și în alte țări, este chiar obligatoriu ca anumite monitorizări de ihtiofaună, din anumite habitate acvatice, să fie făcute și noaptea.

Foarte multe specii, cum este și aspretele, de altfel, sunt mult mai active noaptea ieșind, în căutarea hranei, din zonele adânci în zonele mai puțin adânci. Lipsa identificării juvenililor face să ne confruntăm cu o situație deosebit de îngrijorătoare. Una dintre cauze poate fi modul în care sunt evacuate sedimentele din Barajul Vâlsan. După spusele localnicilor, râul Vâlsan devine uneori negru din cauza operațiunilor de golire de fund, mod prin care se elimină o parte dintre sedimentele depuse în mod natural, în lacul de acumulare. În aceste perioade în care apa este foarte tulbure, iar condițiile din râu extrem de neprielnice, unele specii de pești, în căutarea oxigenului, sar din apă și ajung, incidental, pe mal. Mulți dintre acești pești sunt găsiți apoi morți pe malul râului" spune Nagy Attila, ihtiolog, membru al echipei Aspretele Trăiește.

Foto: Alex Găvan

Daniel Diaconu, conferențiar universitar: Fragmentarea cursului Vâlsanului este generată de trei categorii de bariere

"Fragmentarea cursului Vâlsanului, și a râurilor, în general, este generată de trei categorii de bariere. Cele mai evidente sunt barierele fizice care, mai ales prin înălțimea lor, a grosimii mici a stratului de apă și a vitezei mari a curentului, nu permit speciilor de pești migratoare sau semi-migratoare să se deplaseze în amonte/aval. A doua categorie este reprezentată de barierele chimice generate de evacuarea apelor uzate direct în Vâlsan. Acestea, prin numărul și complexitatea compușilor chimici sunt mult mai anevoios de îndepărtat.

Printre ele sunt apele slab tratate de către stația de epurare, evacuările de la gospodăriile riverane sau depozitele de gunoi animalier ce sunt spălate de precipitații. Nu în ultimul rând, un impact negativ major îl au și barierele termice care sunt generate de evacuarea de ape uzate ce pot produce șocuri insuportabile pentru anumite specii de pești. Aici mă refer, mai ales, la evacuările de reziduri de către povernile de țuică care nu respectă normele legale sau a creșterii temperaturii apei datorată tăierii vegetației de pe maluri", a explicat Daniel Diaconu, conferențiar universitar, PhD, Facultatea de Geografie, Universitatea București, membru al echipei Aspretele Trăiește.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News